Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Este foarte simplu sa fii fericit, dar este foarte greu sa fii simplu.» - [Rabindranath Tagore]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  20212495  
  Useri online:   5  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
Autor: sorin andreica ( andre ) - [ PROZA ]
Titlu: Prigoana comunistă
Fragmente
Petiţie către vremurile odioase
Eu de la naţionalizarea si etatizarea
băncilor 47-48 pnă azi
Bună ziua
Mă numesc Sorin Andreica şi ar fi o ntreagă
istorie despre mine de la naţionalizarea şi
etatizarea băncilor 1947-1948 pnă azi
(naţionalizare=etatizare) mai ales că
tinerii sunt interesaţi de perioada odioasă
şi trebuie să ştie, nici eu nu mă consider
bătrn ca am doar 44 de ani.
Vreau să respect proporţiile ntre suferinţa
foştilor deţinuţi politici şi a
descendenţilor, a acelora care nu au avut
origine socială sănătoasă şi care au avut
partea lor de suferinţă cu toate că
zăbrelele noastre erau afară, n aer liber.
Cei ce cred n esenţa cu ochii nlăcrimaţi,
cu stăpniri de sine, mai dau cte o pagină
din cartea vieţii a tinereţilor pierdute.
Aceşti sfinţi mai nalţi dect istoria (mai
nalţi dect istoria-cum bine zicea
cineva)sunt şi vor fi pilonii neamului
romnesc.
Bunicii mei au fost oameni nstăriţi au
avut: pămnt, o fabrică de cherestea, o
batoză, un cazan de fiert ţuică şi o
gospodărie cu de toate pnă n noaptea ce a
nimicit toată munca şi sacrificiile făcute
de neamul meu prin actul de naţionalizare,
legea odioasă nr.119 din 11 iunie 1948
urmată de celelalte legi şi decrete.

1.Maşinile morţii

i tot aduna şi-i ducea la poliţia oraşului
Viseu de Sus. Bunicul aflase de
stigmatizare, oprobriul public şi legarea n
lanţuri iar noaptea n care s-a pregătit
arestarea de la centru a gospodarilor nu l-
au putut lua prin surprindere că era un om
iute de picior. Ştiind că sunt pe urmele lui
era tot timpul ntr-o stare de hăituială.
Sunetul de alarmă ce se declanşa n sufletul
nveninat de prigoană şi mereu n alertă era
dat de cinele bunicilor mei care adevereste
proverbul că este cel mai bun prieten al
omului. Acest semnal de alarmă cu ticăitul
sau lătratul era dat de fiecare dată cnd se
apropiau cei ce cu ură faţă de neamul meu
vroiau să-l lege pe bunicul.
narmat cu o cergă(pătura de lnă) de
dimensiuni ct o lungime şi 2 lăţimi de om,
sărea peste geamul dinspre apus lund-o la
goană ncăpuit (speriat) pe munţi şi prin
păduri pe unde avea locuri, unde dormea n
frig sub pătura frunzelor din pădure iar
uneori se mai ascundea cu frică la o căsuţă
şi un grajd unde vara cosea fănul. Fiind mai
tot timpul dispărut iar bunica neavnd nici
un semn de la el s-a interesat pe la jandari
creznd că-i prins. Răspunsul plin de ură,
fiind dominaţi de ndrjeala ndoctrinată a
luptei de clasă a fost "unde-i banditul că
scot pistolul din sertar şi-l impuşc". ntr-
o noapte cei ce cu ură faţă de munca
bunicilor şi străbunicilor mei l-au şomat şi
arestat pentru simplul fapt că era un om
gospodar.
La somaţie bunicul le-a răspuns blajin că nu
trebuie să-l lege ca se duce el singur. Aşa
a ajuns să fie nchis la miliţia (acum
poliţie) din oraşul ce se afla n apropiere.
Aflnd bunica că-i arestat, degrabă s-a dus
la un avocat foarte bun prieten de familie
cu bunicii mei. Acest om şi-a riscat viaţa,
cariera şi familia (care mai trziu
prigonita fiind a luat drumul pribegiei, o
parte prin capitală iar o parte pe pămnturi
străine prin America) narmat cu nscrisuri
de pe la judecătoria Vişeu şi cu un ntreg
arsenal avocăţesc ncearcă să-l elibereze.
n acest răstimp bunicul ncarcerat fiind
ntlneşte o cunoştinţă care era vizitiu la
jandari. Cocisul(vizitiul) reuşeşte să-i
spună că o să vină după el de pe la giudeţ
cu maşini şi o să-l ducă, iar că pe cei care
i-au dus nainte n-au mai ajuns la Baia-Mare
pentru că i-au mpuşcat pe cmpuri. Cocisul
om de treabă şi cunoscndu-l i spune că
atunci cnd o să apară o să-l scoată prin
ocolul (perimetrul sediului) miliţiei la
munca şi o să-l ascundă. Maşinile morţii nu
s-au lăsat aşteptate, cocisul se ţine de
promisiune şi-l ascunde sub o calească plină
cu gunoi,care era confiscata şi transformată
n remorcă de ura luptei de clasă. Nu ştiu
cum dar maşinile nu mai aşteaptă (probabil
or fi fost pline cu alţi gospodari sau
duşmani de clasă) şi pleacă urmnd ca să-l
ia data viitoare. nvoindu-se cu cei de pe
la miliţie mpreună cu cocişul care-i minte
este ncarcerat din nou aşteptnd speriat şi
foarte supărat ntoarcerea maşinilor morţii.
Ce putea oare să fie n sufletul său ştiind
că urma să-l mpuşte.
Bunica era aproape tot timpul la avocat
acasă insistnd şi rugndu-l să grăbească
lucrurile. Apărătorul reuşeşte să pornească
judecata şi după numeroase declaraţii
reuşeşte să-l scoată printr-o hotărre
judecătorească. mi povestea bunica că
atunci cnd l-a aşteptat la uşa postului de
miliţie era alb ca varul, cu ochii adnciţi
n orbite sclipind de bucurie şi cu bocancii
fără şireturi neştiind cum să iasă mai
repede. De bucuria efemeră bunica i-a dat
celui ce păzea poarta o bucată ntreagă de
slănină. (vă daţi seama ce foamete era n
acea perioadă şi care era moneda de schimb)
Fabrica era ocupată şi păzită de securişti
care nu le permiteau nici măcar să se
apropie de ea. Pentru bunici ncepuse
urmărirea, o altfel de urmărire, care să
ducă la arestarea lui din nou şi să ajungă
să-l ia maşinile morţii. Era hăituit şi
urmărit tot timpul cu cine vorbeşte unde se
duce şi ce face, văznd acestea bunicul mai
mult era fugit, ascunzndu-se. Foloasele
muncii bunicilor şi străbunicilor mei le-au
tras comuniştii pnă n 1962 cnd fabrica a
fost o parte mutată şi alta demolată.
Bunica mi povestea că nainte de
naţionalizarea şi etatizarea băncilor 47-48
au dus-o greu, mi zicea că atunci cnd
trebuia să dea cotele au ncărcat şi
transportat la gara o căruţă plină de
cereale, dar i mai lipseau cteva kilograme
şi ce să vezi au venit de i-au confiscat de
prin casă. Prin alte părţi mi-au povestit că
intrau şi luau tot, nu le mai lăsa nimic din
toată truda de o vară. Comuniştii erau
adevăraţii "Jupuitu" a lui Moromete n
perioada cotelor. Toată viaţa lor a fost un
chin şi o vrajbă cu prigoana comunistă.
Bunicii mei nu au reuşit să aibe lumina n
casă dect prin anii 80-85 iar televizor de
abia n anii 90, după revoluţie. Mătuşa mea
nu era primită la şcoli pe motiv că nu are
origine socială sănătoasa iar părinţii mei
au dus-o greu. Bine , veţi spune dvs. ca şi
alţii au dus-o tot aşa, dar acum cred că
toate convergeau spre o victorie finală a
perversităţii comunismului. Cte şi mai cte
pătimiri datorate perversităţilor vremurilor
care ncepeau să fie din ce n ce mai
odioase şi elaborate de o inteligentă
mprumutată de pe nu ştiu unde care
nlocuiau nchisorile comuniste.

Nr Comentarii Comentatori
[ Comentează! ] [ Texte ] [ Autori ] [ HOME ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Revista Boem@
EXPOZIŢIE DE CARTE
Dimitrie LUPU, Podul, roman, Editura Vinea
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN