Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Poate putem afla ce suntem, dar nu vom sti niciodata ce putem fi.» - [Shakespeare]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  20390908  
  Useri online:   3  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
Autor: Maria Calin ( Exem ) - [ PROZA ]
Titlu: Procesul toamnei
Tribunalul vietii

Sedinta publica

Dosar nr: infinit

Inculpat: toamna

Acuzator: timpul

Aparator: eternul romantic

Grefier: sufletul meu





Pe holurile reci ale unui tribunal neiertator, toamna isi poarta cu demnitate picioarele legate cu lanturi de funigei. De pe hainele ude, raman in urma ei stropi de ploaie, frunze ingalbenite, pete de rugina, petale strivite. Un suras melancolic ii pluteste pe fata, privind spre cei ce azi vor asista la propriu proces.

Rumoare in sala, sau poate cantec din inalt de cer, de cocori ce-i scriu in zbor o elegie de-adio, doar pana maine .

Se citeaza partile, procedura fiind completa, se da cuvantul timpului:

Sufletul meu isi inmoaie pana in gri si consemnneaza:

"Acuz toamna, aici de fata, de port ilegal de tristete, de melancolii si depresii, de furt de viata si culoare, de tainuire de lumina, de distrugerea unor vise cladite in castele de nisip, de exilarea sufletelor ce trebuie sa plece spre taramuri mai calde. Inculpata toamna e acuzata de omor de suflete, de distrugerea naturii, de prigoana cocorilor, de mazgalirea in gri a norilor.

Chem martor pe Bacovia ce prin inscrisuri in plumb imi va depune mereu marturie, chem martori sufletele ce au uitat de mult sa mai fie, suflete moarte din corpuri cu viata.

Grefierul, sufletul meu, tresare la auzul acuzatiilor grave si deja varful penitei deseneaza litere negre ce par c-anticipeaza un trist epitaf.

Arunc o privire fugara spre banca acuzatei,o clipa doar, in care vad un zambet fugar pe fata palida a toamnei. In sala pluteste o liniste amara, iar timpul se aseaza, stergand nepasator o banca de frunze pe care in vara a stat eternul romantic.

Are cuvantul avocatul apararii, avocat din oficiu, omul cu o mie de suflete, eternul romantic.

-Onorata instanta, indragostit de viata, auditoriu… iubite timp .

Clienta mea, aici de fata …e cea mai blanda intruchipare din cate am vazut…intrebati diminetile cu ce soare bland le trezeste…intrebati aurul daca mai are vreo culoare in fata galbenului cu care acopera alei ce uneori au inotat in noroaie…intrebati frunze ce poarta pe ele saruturi din raze de soare…petalele de crizanteme pe care a scris chiar si grefierul de azi, te iubesc. Nu! toamna mea nu fura lumina pentru ea, o ascunde in boabe de struguri sa poata izvori sange de Domn, o ascunde in albul din nor ce maine va cerne fulg de zapada. Nu, nu poate fi acuzata de omor cand din invelisul de frunze se va naste maine seva de mugur, cand vor rasari iar clopotei ce vor chema inapoi cu glas de sfanta glie cocorii ce-n toamna s-au dus,cand vor tresari chiar si sufletele pierdute in ceata,ratacitoare umbre intre rasarit si apus.

Mana imi ramane suspendata mai multe secunde, privesc fata toamnei ce rade cu rosul din frunza de vie... si stiu, indiferent ce sentinta se va da... eu ii voi strecura in palma misiva mea…

"Te iubesc toamna…bogata si frumoasa, toamna mea".

Sentinta definitiva, pronuntata in sedinta publica de azi, cand ploaia-mi bate fericita in geam: de maine toamna e libera sa danseze pe dealuri, dansand in vals de frunze si cantec de vant cu iarna de mana, etern pe pamant .


Nr Comentarii Comentatori
[ Comentează! ] [ Texte ] [ Autori ] [ HOME ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Revista Boem@
EXPOZIŢIE DE CARTE
Viorel DARIE, Eternele visari, Ed. InfoRapArt, Galati, 2010
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN