Imi plac ingerii...imi plac ingerii negrii,
imi place sa-i vad traind imi place sa-i
vad murind cu aripile inrosite de sangele
pacatelor lor...imi plac ingerii negrii cu
privirea lor goala ce te arde in suflet, cu
insensibilitatea lor patologica si
gandurile lor psihotice...imi plac ingerii
care cad sub greutatea propriilor idei, sub
greutatea sentimentului de preamarire a
inimilor bolnave de ura, de invidie si de
neincredere...imi plac ingerii care iubesc,
iubesc imaginea lor in oglinda tulbure a
baltilor dupa ploaie acida...
...ingerii nu simt frica, sunt ocupati sa
simta vidul, neantul, haul...haul in care
se afunda tot mai tare ajutati de gandurile
lor, ganduri putrede si bolnave, ajutati de
cuvintele lor veninoase...s-au otravit
singuri si au uitat, au uitat cum era cand
nu era...
Imi plac ingerii care nu sunt singuri, nu
pot fi singuri, se au pe ei; imi plac
ingerii care nu sunt tristi, ei doar
imprastie tristetea ca pe o plaga, imi plac
ingerii care nu uita...se uita, raspandind
fiori de gheata cu rasul lor nevrotic,
ingerii care nu iarta...se razbuna!
Ochii lor sunt foc; vocea: un ecou, o
soapta, un tipat ascutit; parul: serpi
impletiti, framantati din mal ,noroi si
sange, se strang se aduna, mai multi, mai
rai ...buzele... buzele le sunt miere , ei
sunt ispita!