Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Experienta este singura in stare sa ne ofere informatie reala despre viata!» - [Mircea Eliade]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  20390813  
  Useri online:   2  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
Autor: Aurelia Chircu ( auroredenevers ) - [ POEZIE ]
Titlu: regis de aeternum: o masa la han 2
- Ce te face s crezi c el e hoţul?
ntreb Rufio, relund discuţia de mai
devreme.

Narcis şi lu seama şi schimb vorba.

- Dar tu ai vreo bnuial? Cine crezi c le-
a furat?

- Banuiesc pe cineva, dar n-am suficiente
probe, zise el jucandu-se cu nasturele din
buzunar.

- Aha. Si, cine-i omul? E om?... Crezi ca a
surprins cineva discutia dintre tine si
Stelianos?

- Posibil. E vorba de nişte crţi
importante.

- Bune de pus la pstrat Pi, dac
termenul e azi, trebuie gseşti crţile
pn n zori, nu? Dac ai nevoie de ajutor
iti stau la dispozitie, s ştii.

- Renunţi tu la petrecere? se mir
anticarul.

- Prietenul la nevoie se cunoaşte! Oricum,
n-a nceput nc. Parc Anghelon te-a
invitat şi pe tine, nu?

- Da, ntr-adevr, dar şti bine c nu-mi
place s las lucrurile neterminate Am
nevoie de o echip şi timpul e scurt. Nu
cred c hoţul ne-a urmrit pn la capt ca
s ştie ce se poate ntmpla mine, dac
profeţiile nu se pierd

- Auzi, amice, tu chiar crezi n
bazaconiile alea? Ct de naiv poţi s fii
s crezi ntr-o legend inventat de un
psihopat şi n scrierile unui mag care
ascult ce-i latr cinele sau n cazul
tu, ce-i ou cocoşul?!

Rufio se ntrist.

- Ei, vorba vine! Tu ai mncat un ou fiert,
ouat de un cocoş voodoo şi te-ai fcut
necurat

- Fata n-a vrut sa-mi faca rau... Se
indragostise si ascultand sfatul
ghicitoarei, mi-a gatit acel ou fermecat,
ca pe un soi de filtru de dragoste. Si
asta, fiindca n-as fi fost indeajuns de
curtenitor cu dansa...

- Tu! N-ai fost Tu, curtenitor! Hm! Sa nu
te aud ca-ti pare rau de ea! se ratoi
Narcis. Nu merita, frate! Ce-a cautat la
tiganca?!... Daca eram in locul tau, o
alungam din casa fara un ban, pe cand tu te-
ai purtat cu ea de parca ar fi fost o
victima!...

- Asa si era, Narcis. Dar sa incheiem
subiectul acesta, ma deprima...

- Ei, acolo unde nu e credinta, se petrec
tot felul de chestii uracioase!... Asa a
fost sa fie! Fiecare cu crucea lui...
Oricum, cu profetia e alta treaba, nu
trebuie sa credem in asemenea lucruri.

M-auzi, Rufio?! S ne temem de sfrşitul
lumii, nu de sfrşitul unui oraş! Aeternum
mai gsim noi, iar dac nu gsim, inventm.
Totul e s fii sntos şi-n putere şi le
faci pe toate.

- şi asta o spune insuşi Narcis
cincinnatus! rse nemuritorul.

- Da, dragule, şi am dreptate. şi mai apoi,
dac e s se drme nisiparniţa, o s cad
n partea de sud a oraşului Au, exact unde
şezi tu Nu-i nimic, te primesc la mine,
cci stau in vest şi am şi un pat gol,
dac te intereseaz.

- Mai vedem noi De altfel, ai uitat
profeţia? Clepsidra se va opri, dup care
pmntul se va surpa şi odat cu el,
ntregul oraş.

Narcis se stramba.

- Stelianos m-a pus intr-o pozitie deloc
placuta, se confesa anticarul.

- Vrei sa-l ajuti pe vrajitor, dar sa
indeplinesti si ordinul sefului, nu?...

- Ma gandeam... nu mi-o lua in nume de
rau... tu l-ai trada, daca n-ai avea
incotro?...

Narcis zambi malitios.

- Pe Stelianos?!... Ce, esti nebun?... Nici
in cele mai rele cosmaruri!

- Da, ai dreptate... ofta nemuritorul,
amarat. Mai ai de citit din codexul acela?
intreba el, dupa o pauza.

- Nu, l-am inapoiat aseara. Vrei sa vezi
notiile?

Desi isi permitea sa cumpere, Narcis
prefera sa imprumute lecturi de la
cunostinte. De altfel, avea multe carti si
chiar obiecte vestimentare primite cadou de
la amici, lucruri cu care se mandrea si pe
care le etala cu placere ori de cate ori i
se oferea ocazia.

Hangiul se ntoarse cu porţia de sarmale
pentru Rufio. Lui Narcis ns i puse
dinainte un modest pahar cu grog şi acela
de servit ţuic.

- M-am gndit c o fi domnia ta la regim,
dar nu vreau s te pierd de muşteriu, dndu-
ţi altceva dect ai voie s consumi.

- Bine, concep c am fost intoxicat cu
cianura dizolvat n grog, dar puteai mcar
s-mi dai ntr-un pahar mai mare! se plnse
Narcis.

- Ba s am pardon, se apr nea Kenan, dar
aţi but deja dou pahare pe cnd jucaţi
crţi!

- şi? Ţi-e team c m mbat şi ncep s-
ţi cnt romanţe sub balcon?! Da-mi, omule,
s beau! Sau vrei s te beau pe tine in
loc?! ameninţ nemuritorul, ridicndu-se
de la mas.

Rufio cltin din cap, zmbind. Mare figur
mai era şi Narcis sta!

- Tocmai asta ncerc s evit, zise hangiul
cu jumtate de gur.

- Eşti un, un un insensibil! fcu Narcis
şi czu napoi pe scaun.

Rufio pufni n rs.

- şi mai spui c Stelianos e paiaţ

- V-aş fi adus miere, dac mai era, dar
tocmai am folosit ultima linguriţ, se
scuz omul. Dac mai aveţi nevoie de ceva,
m strigaţi, mai zise el, apoi i ls
singuri.

- Nu mi-ai rspuns la ntrebare: de ce-l
bnuieşti pe vrjitor? zise Rufio, tindu-
şi o felie de pine neagr.

ştiind c n-are voie s mnnce legume,
hangiul i adusese pe farfurie patru bucati
de carne tocata, in forma de sarma,
desfcute din foaia de varza.

- Triada sacr a omenirii: vin, pine şi
undelemn. Mcar att s poat consuma un
excomunicat, zise Narcis, privind ctre
farfurie. Ia, d-mi şi mie o felie!

- Vezi tu, insist Rufio, Evlampionis a
fost tot timpul cu mine, n-a avut cnd s
ascund crţile.

- Dar poate c a aflat un mod s le fac s
dispar n absenţa voastr Cci presupun
c aţi plecat de lnga ele, dac pe urm,
nu le-aţi mai gsit, nu?

Rufio zambi, delectndu-se.

- şi, unde le-aţi lsat la plecare?

- n pmnt, Evlampionis le ngropase

- Aha. Vezi? Poate c locul unde le-a pus,
o fi alctuit din nisip mişctor şi crţile
s-au afundat n pmnt.

Rufio sttu n cumpn, la ipoteza asta nu
se gandise.

- Se poate, murmur el.

- Eu cred c aşa a şi fost!

Narcis şi rupea felia n bucţele mici,
mprştiind masa de firimituri. Cum gestul
lui semna cu al unuia ce mrunţeşte pine
ca s-o dea la psri, lui Rufio i veni in
minte o imagine din copilrie, cu nişte
vrbii ce se zbteau prin iarb, mbtate
cu pinea nmuiat n rachiul unchiului
su. Explicaţia unchiului, ce era la fel de
ameţit ca şi vrbiile, fusese aceea c
desftat de ciripitul lor, voise s le
cinsteasc drept mulţumire

Se ntreb distrat dac nu cumva şi Narcis
avea s nmoaie bucţele n grog. De fapt,
ţinnd seama de reţeta hangiului, tot ce-i
lipsea buturii pentru a fi un ceai bine
aromatizat, era chiar planta de tei sau
oricare alt ceai de consum alimentar.

- Deci, vrei s spui c n-are rost s
cutm volumele, c ele sunt deja la castel?

- Nu ştiu dac sunt la castel, se eschiv
Narcis, mpingnd cu piciorul pe sub mas
geanta pe care Rufio n-o observase.

- Narcis, şti bine c astea sunt doar
supoziţii, noi stm aici şi hoţul citeşte
lucruri interzise.

- Depinde zise nemuritorul, iar Rufio nu s-
ar fi mirat s aud şi dac ndeplineşte
condiţia .

- Pi, la ce le-ar fi luat dac nu s le
citeasc?

n loc de rspuns, Narcis nmuie pinea n
grog, o vr n gur, apoi ncepu s-o
mestece, strmbndu-se.

- Degeaba rzi, e foarte bun, zise el
prefcut.

Rufio se uit lung la el, apoi ii comunica
cu simplitate:

- Ţi-am gsit nasturele! şi scoase din
buzunar piesa platinat, ce ntruchipa un
dracon.

- A, da? fcu Narcis, uitndu-se la cmaşa
sa de mtase neagr.

- Ţi-am zis de ieri c se mai ţine ntr-o


ntr-adevar, al doilea nasture i lipsea.
Nemuritorul indic locul, apoi şi netezi
cmaşa protector.

- Eh, am observat asear, dar nu m-a
sinchisit prea mult. Ce mare lucru un
nasture? mbrac alt cmaş şi gata! Numai
c m grbeam şi cum asta mi era la
ndemn, n-am mai stat s-o schimb.

Rufio strnse din umeri; nemuritorul era
cunoscut pentru garderoba sa impresionant,
cu haine sortate dup culori şi material.

- Dar unde l-ai gsit? l chestion ntr-o
doar.

- n grdin.

- Da, Evlampionis şi amenajeaz o grdin
nou, şi aminti el. L-a prins dragul de
grdinrit

- La cţiva paşi de groapa cu crţi, adug
Rufio cu simplitate.

- Serios? se hlizi nemuritorul. Cred c l-
am pierdut, cnd am fost la vrjitor s-i
dau rsadul de trandafiri şti, el şi cu
Stelianos au o pasiune comun Rufio abia-
şi stvilea rsul. Ia, stai, bre, fcu el,
rznd, tu m acuzi pe mine de furt sau mi
se pare mie??

- Nu, rase anticarul, esti tare simpatic...

i ntinse nasturele. Narcis trase
sfeşniscul mai lng sine, ntoarse
obiectul pe toate prţile, apoi l puse n
buzunarul propriu.

- Multam... Uite, notiile de care vorbeai,
zise Narcis, intinzandu-i o agenda, pe care
o scosese din buzunar.

Anticarul dadu farfuria intr-o parte ca sa-
si faca loc pe masa, apoi lua agenda langa
sine.

Serviabil ca intotdeauna, Narcis mutase
deja la pagina de unde incepea derularea
alfabetul dacic. Intitulase lucrarea
sugestiv: " Alfabet nr. 4 " ; Rufio pricepu
de aici ca amicul lui trebuie sa mai aiba
si alte alfabete si tare i-ar mai fi placut
sa mute paginile inapoi, dar se abtinu.

Isi relua cina, mutand foile cu mana stanga.

Nemuritorul ii urmarea, intrigat,
schimbarile de expresie, produse in functie
de rezultatele pe care le obtinea Rufio in
febrila-i cautare.

- Nu vrei sa te ajut?... intreba el, la un
moment dat. Daca mi-ai spune ce vrei de
acolo, poate te pot indruma eu la pagina
corecta. Sau iti caut eu, daca ma lasi!

- Bine, cauta tu, accepta Rufio, cu
siretenie.

- Ia, zi ce nu gasesti! Narcis trase agenda
spre el si incepu sa rasfoiasca paginile la
intamplare. Nici mie nu-mi place sa caut
prea mult si chiar am patit-o mai devreme...

Se opri, luandu-si seama.

- Nu gaseam adresa unui proscris, completa
el imediat, insa deja ii captase atentia.
Il privi cu rasuflarea taiata, asteptand
inevitabilul. Dar Rufio tacu! Ce simbol
cautai? il intreba el, eliberand aerul din
plamani.

Pentru a nu comite impolitetea de a vorbi
cu gura plina, Rufio facu semn ca vrea
ceva de scris pentru a-i desena literele.
Dupa ce termina, anticarul ii intinse
foaia, rupta din agenda, iar Narcis zambi,
usurat.

Parcurse din nou paginile verificate de
Rufio si dupa cateva notari pe spatele
foii, ce semanau cu niste anagrame, scrise
ceva pe verso, sub desenele lui Rufio.

Citi fara glas, reciti si pali brusc. Se
ineca si apuca repede paharul lui Rufio,
caci al lui se golise. Lua o gura, apoi
tranti paharul, stropind cu vin rosu pe
fata de masa.

- Ha! Evrica! facu el.

- Ai gasit?... se mira Rufio, care nu se
agitase defel.

- Da!

- Ce inseamna?...

- Aaa, iti spun, daca imi zici unde le-ai
vazut! se incapatana Narcis.

- De ce? intreba Rufio, cu prefacuta
mirare. E vreo problema?...

- Nu sunt niste semne uzuale... Si mai
apoi, in ce carte ai gasit tu scrise
asemenea cuvinte, caci nu multa lume mai
stie dacica vulgara?...

- Nu era o carte... Ce semnificatie au?...

Narcis ofta adanc.

- Inseamna... " cel de langa tine, cu
dracon " . Ce-o mai fii si asta?...

- Da, intr-adevar, acum inteleg... murmura
el ca pentru sine.

- Ce intelegi??

- Nimic important, zambi el, absent.

- Acum imi spui unde le-ai gasit?...
insista Narcis, numai ca sa nu taca.

- Intr-o poveste, veni raspunsul. Aceeasi
poveste cu profetii si clepsidre, despre
care tot discutam... Acum, sunt curios sa
aflu parerea ta.

- Referitoare la ce?...

- La cat de fidel ii esti lui Stelianos si
cat de aproape vrei sa fii de lumina...

Narcis facu o grimasa de neplacere.

- Sti ceva?... O sa ma gandesc si o sa-ti
dau raspunsul cat de curand.

Rufio se ridica de la masa, strigandu-l pe
hangiu. Pe cand ii platea, Narcis ii facu
cu ochiul lui nea Kenan, zmbind. Acesta
i rspunse la zmbet, apoi strnse vasele
murdare.

Cnd hangiul le ntoarse spatele, Rufio l
prinse de guler pe Narcis şi i şopti
printre dinţi:

- Accept orice impertinenţ, dar nu s fiu
trdat! Sper c ne-am nţeles.

Nemuritorul nţepeni locului, cu un amestec
de sfial si team. şi aranj haina,
nghiţind n sec.

l ştia pe Rufio ca fiind cea mai
ngduitoare fiinţ pe care o cunoştea ,
dar chiar şi rbdarea are limitele ei.

OCTOMBRIE 2006

Nr Comentarii Comentatori
[ Comentează! ] [ Texte ] [ Autori ] [ HOME ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Revista Boem@
EXPOZIŢIE DE CARTE
Petre Rau, Singurul apei, Opera Omnia, Antologie de poezie, Ed.TipoMoldova, Iasi, 2012
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN