Ea statea pe aceeasi banca, la ora
obisnuita, fumandu-si cu aceeasi pofta
tigara de dimineata.
Era o bucurie sa surprinzi cate o pereche de
ochi mai deschisi, dornici sa admire forma
norilor, cand zgomotul facut de tramvaie se
auzea din departari, iar lumea curgea
adormita pe strazi, pasind greoi, obosit,
inca prinsa sub magia somnului.
La aceeasi ora un domn trecea in fata fetei.
- Iarasi te otravesti?
- Nu ,domnule, traiesc numai. – a spus fata
cu o deosebita amabilitate.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Superba replica de final...cam scurt dar destul sa-mi dau seama ca ai talent
