De mult aştept în noapte
Am petrecut o noapte,
În faţa casei tale,
Sub fructele necoapte,
Cu izuri de migdale.
Şi te zăream o umbră,
Ce se plimba sfioasă,
Şi în lumina sumbră,
Părea-i şi mai frumoasă.
Doream să tragi perdeaua,
Să-mi pot vedea iubirea,
Să vezi cum luce steaua,
Iar eu să-ţi sorb privirea.
Fereastra ai deschis încet,
Să auzi cântul de greier,
Pornit-am din priviri discret,
Făptura să-ţi cutreier.
Şi în lumina lunii,
Păreai un giuvaer,
Ce-aruncă asupra lumii,
Tandreţe şi mister.
Şi-ncet se rupse cerul,
Şi zorii apărură,
Pierise tot misterul,
Plecă şi-a mea făptură.
Se scutură migdalii,
De fructele prea coapte,
Cu ochii spre vitralii,
Demult aştept în noapte.
|