ferecatã-n zeama scoicii
pictez
cu albastrul iod
şi sare
iubirea
sub forma
unor sori de muşeţel
fãrã rezerve de tãcere
în alge de talazuri legãnate
strãluceşte
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Liliana, Tudor ma bucura prezenta voastra...sincer, mi-ati lipsit...
elianas, cu drag te mai astept...multumesc pentru sfat, parerea ta conteaza
sunt o cititoare care admira poeziile tale dar te rog sa nu te superi ca iti spun ca aceasta poezie te-ai cam grabit sa o publici ,trebuia sa o lasi un pic la rece,estetica uratului e si asta o arta am invatat citind bacovian daca asta ai vrut sa redai ,zeama scoicii iti inchipui ca e ceva scarbos cu miros de peste?de ce nu perla scoicii?efortul anilor in care se formeaza scoica?dar poate o percep eu gresit ,finalul poeziei imi place lasa loc sperantei