Ce te-ai face dacã ai fi o azalee magenta
înfruntând pleoapele care se apleacã sã te cunoascã
fãrã sã-ţi punã nicio întrebare?
zi de zi sã te acopere o petalã albastrã îndepãrtatã
de intensitatea curcubeului
sã fii la cheremul secetei
şi sã-ţi porţi frumuseţea ca o povarã
fãrã sã o poţi descrie în cuvinte
sã tânjeşti dupã soare rãsare
şi uneori dupã o boare care nu mai vine
decât ca sã-ţi îndepãrteze mugurii arşi
Sã cunoşti poveştile triste ale oamenilor
care s-au despãrţit de bucurie
ca de o hainã prea strâmtã
în timp ce cocoşii au trâmbiţat deşteptarea
şi florile uscate s-au umplut de rouã
pentru urmãtorii fluturi
care-şi aşteaptã rândul în linişte
ca pentru o împãrtãşanie
Sã cunoşti privighetoarea beteagã de cântec
printr-o întâmplare a zorilor
printr-o atingere de aripi
venitã de nicãieri
în inima nopţii
mai puternicã decât mâine
mai delicatã decât ieri.