Peste mine cade verdele,
Peste verde, curge curcubeul,
Peste curcubeu se balanseazã dorul,
Peste dor, dormi tu,
Peste tine vegheazã stelele,
Peste stele, se trânteşte cerul,
Pe creştetul cerului bat pas de defilare îngerii,
Peste îngeri, rãsare întunericul,
Peste întuneric cad eu
Şi cãderea mea e în luminã,
Lumina e deschisã,
Lumina cãderii mele e albastrã,
Iar eu sunt verde
Şi cad peste mine însumi,
Şi mã-ntunec de amintirile cãderii mele.
Referat:
Verdele Oplympului învins cu sete,
De privirea tristã-a unei fete;
Curcubeul cãlãrit ca un ponei,
De privirile a doi copii
Cu degetele-ntinse,
Precum biciurile de jochei;
Dorul ce înnoadã arta de plãcere;
Adormirea ta prea plinã de regrete,
Şi aripile-ţi ce nu mai ştiu a bate,
Ciocnindu-se ca nişte glezne,
Cãutând picioare-n loc de spate.
Stele lãcrimând luminã-n întuneric,
Strivite sub mişcãrile de swing,
Ale fiecãrui înger de pe ring,
Cu pinteni de fier, crescuţi din cãlcâiul stâng;
Ringul dintr-un loc în care,
Doar Cuvântul a citit despre durere,
Şi a rostit podeaua ca un fagure de stele,
În care visele adunã,
Polen din gândurile fiere.
Şi îmi mai aduc aminte de naştere mea.
De când, eu însumi întuneric,
Jupuit de cãderea cea albastrã,
N-am ştiut sã fiu decât verde,
Şi îmi mai amintesc cã din...
Şi peste întuneric am cãzut eu,
Însuşi verdele,
Un verde atât de verde,
Ce nu poate sã-l înveţe,
Nici-un curcubeu.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Curge frumos, limbaj poetic veritabil, se vede influenta lui Nichita, cuvintele capãtã alte sensuri, repetiţia e folosita inteligent şi aduce emoţie.