Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Viata e arta de a desena fara radiera.» - [John Gardner]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  16409772  
  Useri online:   51  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
Autor: Aurel Conțu ( Aurel Conțu ) - [ PROZA ]
Titlu: Ambuscada
Judecãtorul Dionise Cocon, un bãrbat la vreo treizecişicinici de ani, pe care roba neagrã, cu zeci de falduri, flutura ca pe o sperietoare de ciori, deschise şedinţa ordinarã a Judecãtoriei din Urlaţi, sãgetând asistenţa cu o privire distratã.
– La ordine, zise grefiera din spatele unui vraf de dosare, cauza Lãcrãmioara Mormoloc, având calitatea de reclamant…
Femeia care îşi auzi numele strigat, o blondã vopsitã şi fardatã violent, se ridicã cu un gest afectat de pe bancã.
– Prezent.
– … şi Fabian Mormoloc, în calitate de intimat…
– Aici, sã trãiţi ! rãspunse bãrbatul, aflat undeva în fundul sãlii. Avea în jur de douãzeci-douãzecişicinci de ani, era îmbrãcat în costum negru, cu sclipici, cãmaşã albã şi cravatã roşie, la care se adãuga un ghiul uriaş de aur, fixat pe degetul inelar.
– …în acţiunea de divorţ, înaintatã de reclamanta de mai sus, continuã grefiera. Pãrţile au fost citate legal, sunt prezente în sala de judecatã, procedura fiind legal îndeplinitã. Reclamanta a cerut admiterea ca martor a mamei sale…
– Adela Mãrcudescu, vã rog ! se insiunuã o bãtrânicã vioaie, cu pãlãrie şi ochelari de vedere, care semãna foarte mult cu reclamanta, dar care arãta cu vreo patruzeci de ani mai în vârstã decât aceasta.
– … A-de-la Mãr-cu-des-cu, repetã grefiera, pe silabe, consemnând ceva pe un formular şi întinzând dosarul judecãtorului.
Acesta parcurse câteva clipe dosarul, apoi îşi ridicã ochii spre reclamantã.
– Aveţi cuvântul pe fond !
– Vã mulţumesc din suflet, domnule judecãtor ! se fandosi ea. Hotãrârea mea este definitivã şi irevocabilã. I-am acceptat ani în şir beţia, infidelitatea, gelozia ( poate sã confirme jumãtate de cartier! ) , dar bãtaia, domnule judecãtor, bãtaia şi violenţa, cu care sunt tratatã, ca sã zic aşa, de un an încoace nu i le mai pot tolera. Cer, prin urmare, desfacerea imediatã a cãsãtoriei !
– Mulţumesc, zise judecãtorul fãcând semn martorei sã se apropie. Ia spune-mi, mamaie, ce s-a întâmplat în data de 13, luna trecutã ?
– Ceea ce s-a întâmplat atunci, domnule judecãtor, turui bãtrânica, întrece orice închipuire. Ne-am trezit cu el în stare de ebrietate pe la miezul nopţii strigând sã-i deschidem cã altfel sparge uşa, lucru care s-a şi întâmplat. A dat apoi buzna peste noi, ne-a lovit şi a distrus tot ce a gãsit în cale : veselã, servicii de cafea şi de pahare, oglinda de pe hol, televizoarele şi multe altele, cã nu-mi mai amintesc acum. Abia dupã ce am sunat la Poliţie şi ne-au sãrit vecinii în ajutor s-a mai potolit, dar în zori a luat-o de la capãt…
Judecãtorul o opri cu un gest moale, îngãduitor.
– Bine, bine, mamaie, poţi sã iei loc ! Are cuvântul pe fond intimatul !
Pârâtul se apropie de barã cu siguranţa ostaşului dinaintea luptei, adicã foarte degajat şi motivat.
– Cu voia dvs., domnule preşedinte, aş începe prin a vã asigura cã nimic din cele susţinute de reclamantã nu rezistã unei analize riguroase, dupã cum nici pretinsa agresiune asupra acesteia, clamatã şi de martorã aici, nu stã în picioare. În fapt, ca sã n-o lungesc prea mult, doresc sã vã informez cã mobilul acestei întîmplãri este mai subtil decât pare, fiind construit în aşa fel încât sã camufleze adevãratele intenţii ale reclamantelor: izgonirea mea din propria casã. Întrucât nu existau motive ca acest lucru sã se întâmple cu acordul meu, reclamantele s-au gândit sã mã atragã într-o ambuscadã…
Mulţimea din salã izbucni în râs, iar judecãtorul, luat prin surprindere de argumentaţia pârâtului, se stãpâni cu greu sã nu râdã la rându-i.
– Vã rog sã pãstraţi liniştea, fiindcã altfel evacuez sala ! Continuaţi, domnule Mormoloc ! Deci aţi fost atras într-o Ţambuscadã", ceea ce pare destul de verosimil, dar atunci cum se explicã spargerea uşii ?
– Pânã la spargerea uşii e drum lung, domnule judecãtor ! Anterior pregãtirii ambuscadei, reclamantele m-au cãutat la telefon şi m-au chemat sã facem o înţelegere amiabilã. Eu, de bunã credinţã, am dat curs acestei invitaţii, destul de ciudate, având în vedere ora târzie, pe de o parte, şi schimbarea bruscã de opticã, pe de altã parte. Abia dupã ce pârâtele m-au tras înãuntru forţat, trãdându-şi adevãratele intenţii, m-am dumirit şi am încercat o repliere pe stânga, unde se afla mama soacra.
– Şi din cauza acestei Ţreplieri" soţia dvs. a avut nevoie de zece zile de îngrijiri medicale ? întrebã judecãtorul. Dezvoltaţi acest aspect, vã rog !
– Am spus cã am încercat o repliere pe stânga, unde se afla mama soacrã, domnule judecãtor, dar reclamanta mã apucase deja de pãr şi mã dizlocase de acolo ,trãgându-mã pânã în sufragerie ! Se înţelege cã m-am zbãtut sã scap, efectuând, probabil, mişcãri ample, fiindcã numai astfel se explicã distrugerile menţionate mai înainte şi vãtãmãrile descrise în certificatele medico-legale. În orice luptã existã şi pierderi colaterale, domnule judecãtor, şi ca sã ne întoarcem la uşã, adicã de unde am plecat, trebuie sã ştiţi cã uşa n-a fost sfãrâmatã pentru cã aş fi vrut s-o distrug, pur şi simplu, ci pentru cã trebuia sã ies cumva din ambuscadã !
Judecãtorul închise dosarul, puse pixul deasupra, pãstrând o sprânceanã smuncitã în sus.
– Sentinţa rãmâne în pronunţare pentru mâine la ora 14 ! zise grav, apoi îşi ridicã ochii şi-l fixã din nou pe pârât. Mai spuneţi-mi ceva, domnule Mormoloc ! Cum se face cã aţi ieşit fãrã nicio zgârâiturã din Ţambuscada" aceasta?
Pârâtul îşi lãsã spãşit ochii în jos.
- Nici eu nu-mi explic, domnule judecãtor!


Nr Comentarii Comentatori
[ Comentează! ] [ Texte ] [ Autori ] [ HOME ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Editura InfoRapArt
EXPOZIŢIE DE CARTE
Dionisie DUMA, Langa linistea inimii, Poeme, Ed. Pax Aura Mundi, Galati, 2008
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN