şi-a venit şi la mine moş Crãciun
nu meritam, nu aşteptam, nu doream
m-a gãsit dezbrãcat de caracter
faţã de viaţa asta curvã ieftinã
acoperit doar într-o folie subţire de politeţe
cât sã mã însingurez la gura sobei suficient
o clipã am crezut cã e moş Gerilã
am crezut cã-mi cânta tata în copilãrie
cu vocea lui sfânta de stâncã moralã şi de dascãl
mi-a venit sã urlu doar la gândul ãsta
care mi-a zburat în minte cu puterea unui pumn
zdrobindu-mi liniştea de pusnic în care mã scufund
beau un vin roşu de-mi pocnesc venele şi inima
fumez mult şi prost
plâng ca un copil nãscut în comunism
Tatã, uite cã moş Gerilã, ãla sub care te vedeam pe tine
l-a adus în sfârşit pe moş Crãciun
şi tu nu mai eşti aici sã-l vezi
sau eşti ?
