Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Viata este ceea ce ti se intampla in timp ce esti ocupat sa faci alte planuri.» - [John Lennon]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  20213751  
  Useri online:   4  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
Autor: Viktor Latunski ( latunski criticul ) - [ PROZA ]
Titlu: Faptele şi gîndurile lui Ambrazurã
Faptele şi gîndurile lui Ambrazurã,
de latunski criticul
(continuare)
6. Ambrazurã şi ursitoarele
1. (!) Pe Mama Leone şi pe Maica Tereza, oare nu sînt eu fiul Prezbiterei, nãscutã în zodia Fecioarei? Oare nu m-a lepãdat ea la Maternitatea din B…, pe cînd asistenta Medicului de Specialitate îmi schimba scutecele? Oare gestul ei poate fi motivat numai prin faptul eram fiul nelegitim al Subalternului? Oare nu este ştiut de milenii cã toate femeile, în afarã de mama mea naturalã (şi cea adoptivã, desigur), se înfruptã din cele lumeşti, pãcãtuiesc şi cerceteazã în toate zilele, iar apoi cred şi fac penitenţe, ţin posturi şi mucãresc lumînãri?
2. Iar la trei zile dupã ce mama mea naturalã a plecat sã-şi cumpere ţigãri de la boutiqul opus Maternitãţii şi nu s-a mai întors niciodatã, au apãrut în jurul pãtuţului meu trei femei. Şi ele erau aşa ca nişte aburi, umbre sau fantome, doar cã douã erau mai grase şi una mai slabã.
3. Iar prima a zis cã este asistenta Familiei de Medici (Asclepios şi Igeea Popescu); şi cã nu ea a completat trimiterea la Maternitate, nicidecum sã o fi semnat medicii de familie, Igeea sau Asclepios. Privind prin aceastã prismã neşlefuitã, zicea ea, eu nici nu m-am nãscut, sau mai precis nici nu ar fi trebuit sã mã nasc. În final a zis cã, dacã m-am nãscut, totuşi trãiesc. Şi ea era cea slabã.
4. A doua, care zicea cã este de la ŢLeagãn" (ah, ce cuvînt frumos pentru mine), mi-a ţinut un spici despre responsabilitate, mame naturale, mame inseminate, mame purtãtoare şi mame avortone. A plecat sã se consulte cu factorii ei de decizie, a revenit, iar a plecat - ce femeie energicã ! (îmi pãrea rãu cã nu m-am nãscut mai devreme) - mi-a urat sã am o copilãrie
fericitã, ceea ce s-a şi întîmplat. Şi ea era grasã şi frumoasã.
5. Iar a treia era tot grasã, dar distinsã şi intelectualã. Se citea pe faţa ei cã absolvise o facultate particularã şi cu sacrificii morale şi materiale Ţa prins" un post la Protecţia Copilului. Ea vorbea despre tatãl meu natural, despre Pater Intempestivus şi Padre Parcimonicus, dar mai ales despre viitorul meu tatã adoptiv.
6. Tare mîndru mai eram de cît eram bãgat în seamã. La aşa urãri aş mai fi avut nevoie de doi analişti politici, un kremlinolog şi o clarvãzãtoare de serviciu - cã sã pot creşte mare şi cu funcţii. Dar am fãcut pe mine de emoţie şi iar a venit asistenta Medicului de Specialitate ca sã-mi schimbe scutecele.
7. Şi cîte aş fi dorit sã le povestesc, dacã nu s-ar fi întîmplat acest
incident neplãcut!... Le-aş fi spus ce am simţit eu la început, cum am ieşit dintr-un tunel cu capul înainte şi toate luminile erau stinse, cum mi-era o fricã teribilã şi ţipam în draci şi eram învelit cu ceva transparent, de parcã aş fi plecat cu picioarele înainte, dar asta nu era încã de actualitate. Şi pe cînd treceam eu prin tunel, mi se ivirã tot felul de arãtãri, cum ar fi: şcoala, armata, slujba, Administraţia Financiarã, cãsnicia, cheltuielile curente, Renel, Distrigaz, Petrom şi alte cîteva chestii urîte. Multã vreme am mai mers şi din loc în loc erau indicatoare cu denumiri ciudate şi de neînţeles pentru mine,
cum ar fi: uter, punctul ŢG" , labii mari şi mici etc., timp în care mã rugam sã fie mai puţine victime în Irak, Kosovo, Cecenia, Transilvania.
8. Apoi se fãcu o luminã mare şi am scos un ţipãt groaznic, iar una urîtã şi bãtrînã mi-a tras o palmã la fund şi mi-a tãiat legãtura cu lumea de dincolo, ignorînd legile UE despre drepturile copiilor. Oricum, ele fiind Ţde specialitate", ştiau aceste fenomene: poate cunoscuserã, la rîndul lor, acea plãcere adulterã a mamei mele naturale, care era firesc sã fie combinatã cu durerea genezei; doar eu credeam cã Freud şi Jung sînt mai copii decît mine, iar Vasile Andru este încã embrion.
9. Dar acestea sînt doar primele mele impresii despre viaţã. Amintirile sînt vagi, vaginale şi pierdute în hãţişul cortexului. Vine oare o vreme cînd ele se vor defragmenta? Cine ştie? Cum spunea mai tîrziu şi naşa mea de botez, Doamna Badea, sora Doamnei Neaga, fostã şefã de secţie la Tricotaje, care a devenit mai tîrziu actuala Tricotrenţe SA, cînd prezenta realizãrile şi neîmplinirile colectivului în faţa superiorilor ei: "E mult, e puţin, cine ştie?"
10. Petricã a lui Parmenius, fostul meu coleg de complementarã, pe cînd eram eu în anul întîi şi el în anul Ţsecond"; povestindu-i eu cele de mai sus, a zis cã mediteazã la ce i-am povestit şi cã îmi dã rãspunsul abia a doua zi. A trecut mult timp de atunci, dar de fapt ce mai conteazã cã el încã mediteazã? Cerul sã-l odihneascã acolo unde este şi sã învie în trup şi în suflet înaintea mea, pentru cã meritã. A fost pentru mine ca un înger pãzitor înregistrat la OSIM!
7. Gînduri, fel de fel
1. Astãzi este 1 Decembrie, este frig şi miroase a sãrbãtoare, deşi mama n-a fiert nici fasole, nici varzã. Dar dacã nu merg la şcoalã este ochei, ca şi cum ar fi uichend. Pentru cinstirea acestei zile unii dintre colegii mei au fost la paradã, iar altora pãrinţii nu le-au dat învoire decît pentru defilarea care nu s-a mai ţinut. Retrograzi, vã rog sã mã iertaţi, eu am pãrinţi adoptivi, monitorizaţi de cãtre organisme Ţbeton". Ei nu se pot opune doleanţelor mele.
2. Aşa cã am privit împreunã cu Sidery, mon amour, cum leşinã MeTe*-ii în front, apoi am plecat Ţpe insuliţã", pentru cã eram într-o dispoziţie romanticã şi citisem de curînd o carte cu multe pagini, zisã Insula Comorilor sau Comoara din Insulã, nu mai ştiu de cine era scrisã, am uitat şi acţiunea.
3. Mai pe searã, tata m-a luat cu el cînd a plecat în vizitã la vãrul lui (unchiul meu, într-un fel). Am traversat calea feratã spre Cartierul Spînzuraţilor, unde cu toţii am mîncat aşa şi aşa, apoi ei au bãut mai altfel şi dupã o vreme au trecut la politicã şi filozofie. Iar vãrul lui taicã-meu a zis dupã o vreme: ŢPe la 1600 dupã Ãla , ţarul Petru vorbea lumii despre Principate, apoi pe la 1974 lui Ivan i s-a rupt pagaia; dar abia in 2003 avea sã fie semnat tratatul ruso-român".
4. Iar tata a mai bãut o cinzeacã şi-a aprins o ţigarã, a mai bãut direct din sticla de ţuicã, apoi i-a spus vãrului sãu (care îmi este unchi, pe undeva): ŢA fost odatã un om cu stare care avea han, staţie de combustibili şi staţie de poştã. Şi el locuieşte la Poşta Cîlnãu, deci trãieşte şi în prezent. Mai are şi fabricã de alcool, care face rachiu aprig de Cîlnãu. Şi cînd el va reveni de la
Canal ori din Deltã, nu o sã mai gãseascã nimic".
5. ŢŞi ce are aceasta cu Prefectura, l-a întrebat vãrul lui (adicã unchiul meu adoptiv, dacã se poate spune astfel) pe taicã-meu. Şi i-a rãspuns taicã-meu: ŢPãi n-are, dar ce are ţarul Petru cu pagaia?"
5. ŢN-are, cum n-are nici Fondul PHARE cu procesul de alfabetizare, cã l-a zãpãcit aşa de tare încît l-a transformat în multe facultãţi particulare. Eu care am terminat Ţcolegiul privat", mai la maturitate, pot sã-ţi spun cã m-am pregãtit toatã iarna pentru examenul de licenţã, dar la limba autohtonã mi-a picat bileţelul cu Şcoala Ardeleanã. Noi fiind din Regat, cine dracu ştie despre şcolile lor, deşi nu pot fi mai dotate decît ale noastre, chiar dacã au fost ele preluate de la Maria Tereza şi de la Împãratul Iosif cu multã vreme în urmã".
6. ŢAi pãţit probabil şi tu ca ãsta micu (despre mine era vorba), cãruia i-au cãzut Coşbuc şi Creangã la testele naţionale. Ei erau scoşi din programã, ba chiar şi din aria curricularã, dar s-au procesat greşit subiectele şi li s-a blocat hardul celor de la M.E.C., M.E.N., M.I., M.E.C.S.**"
7. ŢVere, eu m-am descurcat onorabil, chiar Rectorul de la Fãurei m-a felicitat pentru rãspunsul dat. I-am spus cã era pericol mare cu şcoala aia, n-avea uşi, n-avea ferestre, şcolarii tremurau de frig şi se trãgeau pe lîngã soba care nu avea nici lemne. Apoi le-am spus cã au venit comuniştii şi le-au înlocuit pe toate, au turnat praguri din ciment şi au dotat laboratoarele cu eprubete şi laborante care fumau ţigãri Sumer şi ziceau cã sînt vãratece. Iar cînd uşile şi ferestrele au putrezit, din betoane au început sã aparã buruienele şi laborantele au îmbãtrînit, numai bine cã au venit şi capitaliştii cu termopane, verblokuri, velux-uri, Ţondulaine" şi calculatoare. Aşa am luat cu un sigur rãspuns note la patru materii: la limba autohtonã, la chimie, la informaticã şi la materiale de construcţii".(va urma)

Nr Comentarii Comentatori
[ Comentează! ] [ Texte ] [ Autori ] [ HOME ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Revista Boem@
EXPOZIŢIE DE CARTE
Mihail GALATANU, Scrsnind n pumni cu gratie, Ed. Porto Franco, Galati, 1993
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN