pe mine Taina m-a frãmântat sumar
ningea pe cînd treceam prin vamã
m-a plãmãdit din carne m-a albit cu var
sã mã asemãn cu un om de seamã
dar eu cu palma streaşinã pe auz
îmi urmãream cum umblã prin artere
lichidul fericirii şi confuz
învãţam sã fac din puls avere
visam cu adrenalina loc frumos
curgeau arginţii ca zãpada iernii
codul genetic îl ciopleam din os
sã-mi cearnã aur sita epidermei
sã fierb în minte tot trãitul vieţii
sã-l distilez în palmele perechi
sã-l beau ca pe-o tinctur-a tinereţii
zãcut în zile şi-n alcooluri vechi
