m-au innebunit ninsorile,
mi-au lasat pe tample sloi,
parca ard in capul gol,
amintirile de noi.
prin crampeie, prin nestire,
ratacesc in minte clipe,
nestiute cimitire,
in nedumerita-mi fire,
imi crispeaza linii fine,
si ma doare ma omoara
ochii tai de zana alba
vanata la ceas de seara
de-amagirea noastra oarba
impietrita printre ierni
printre verile de ieri
tu nu stii si nici nu vezi
cum ma ninge, ma rapune....
