Mãi, fir-ar sã fie,
de ce femeile astea
n-ajung şi ele mari scriitoare,
mari poetese, mari filosoafe,
mari teoloage, voievoade?
Ce-o fi cu ele, mã?
Mai scriu ele câte ceva,
pe-aici, pe colo,
mai au câte-o idee,
dar femeia – tot femeie.
Nu putea sã aibã şi ţara asta
un Eminescu feminin?
Nu putea sã aibã şi lumea asta
o Einsteinã, o Napoleoanã?
Femeia, domnule, nu-i capabilã
sã devinã scriitor de geniu,
poet de geniu, filosof de geniu,
savant, teolog renumit, voievod.
Nu-i capabilã şi gata !
Oare de ce? M-am tot întrebat.
Oare femeia n-are timp
sã scrie mari romane
pentru cã-i ocupatã sã nascã
mari romancieri?
Oare femeia nu ştie sã compunã
versuri încântãtoare
fiind ocupatã cu creşterea
lui Eminescu?
Femeia n-ajunge, oare, savant,
pentru cã-i ocupatã
cu educaţia savanţilor?
Sau cu naşterea mamelor de savanţi?
Femeia n-are timp sã devinã genialã
pentru cã trebuie sã-L nascã pe Iisus,
sã-L alãpteze, sã-L ocroteascã
şi sã-I plângã chinurile la piciorul crucii?
Hmm...Se poate...
Sau poate femeia nu poate,
pur şi simplu,
s-ajungã mare artist
pentru cã arta e de genul feminin,
s-ajungã mare om de ştiinţã
pentru cã ştiinţa e de genul feminin,
s-ajungã mare teolog
pentru cã teologia e de genul feminin?
În fine, poate cã Dumnezeu
are un Fiu şi nu o fiicã
pentru cã Maica Fiului Sãu şi Biserica,
Naşterea, Viaţa, Moartea, Învierea, Dragostea,
sunt toate de genul feminin.
A, era sã uit:
Veşnicia, Fericirea, Împãrãţia Cerurilor
sunt şi ele de genul feminin.
Cel puţin în limba românã,
în care a fost scrisã aceastã poezie.
P.S.: Limba românã e tot de genul feminin.
Şi poezia.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
dincolo de cuvinte, prin întreaga sa alcãtuire fiinţialã, nãscându-L tainic din adâncul firii ei şi dãruindu-L lumii însetate de plinãtate" (acelaşi P.Evdokimov).
un copil slab şi fãrã apãrare" (P.Evdokimov).
Femeia posedã în chip natural şi o sensibilitate religioasã profundã. Nu degeaba întâlnim de obicei în biserici mai multe femei, în timp ce închisorile sunt pline de bãrbaţi. Şi chiar dacã femeia are poruncã sã tacã în bisericã, â€Ţcâtã vreme rãmâne pe linia firii ce i-a fost hãrãzitã, femeia propovãduieşte Cuvântul dincolo de cuvinte,
Raportul fiinţial mamã – copil face ca femeia, Eva, izvor de viaţã>>, sã vegheze asupra oricãrei fiinţe, sã protejeze viaţa şi lumea. Harisma maternitãţii sale interiorizate şi universale o îndreaptã pe fiecare femeie spre cel înfometat şi spre cel nevoiaş, vãdind admirabil esenţa femininului : fecioarã sau soţie, orice femeie este mater in aeternum (mamã veşnicã), menitã sã â€Ţcloceascã" tot ce-i iese în cale, descoperind chiar şi în fiinţa cea mai virilã un copil slab
Deşi marii oameni ai istoriei ( apostoli, prooroci, patriarhi, împãraţi, preşedinţi, miniştri, cãrturari, artişti, oameni de ştiinţã etc.) sunt în marea lor majoritate bãrbaţi, nu trebuie uitat cã fiecare dintre ei a avut o mamã, care i-a adus pe lume în dureri, i-a ţinut la piept cu iubire şi i-a învãţat cu rãbdare primii paşi spre Dumnezeu şi spre societate. De aceea, probabil, zicea Spengler cã bãrbatul se zbate sã facã istorie, iar femeia este istoria.â€ŢRaportul fiinţial
Vã mulţumim ,pentru aşa pledoarie de cuvinte de laudã !Ca o micã parantezã aş vrea sã enumãr câteva nume de femei pe care d-voastrã le omiteţi cu intenţie :ANA ASLAN,REGINA MARIA,NINA CASSIAN,MARGARETA GIURGEA etc.Un sincer :LA MULŢI ANI!,tuturor femeilor din viaţa d-voastrã.