Filosofia te ia pe aripile ei şi te înalţã spre cer, dar te dã cu capul de tavan. Dacã vrei sã urci mai sus, sari din cârca ei şi ia-ţi aripile teologiei, singura care e în stare sã spargã coaja cerului şi sã te ducã în Rai.
Justiţie umanã, judecatã omeneascã... Cârpeli... Nu existã decât o singurã Judecatã !
Când îţi doreşti prea mult ceva, înseamnã cã ai ieşit din voia lui Dumnezeu şi ai intrat în îngãduinţa Lui, ceea ce este un pãcat, pentru cã Îi forţezi mâna, ispitindu-L.
Prietenilor mei care ocolesc biserica: Eu am fost cu voi, de mai multe ori, în locuri în care nu-mi place. Voi n-aţi fost cu mine, nici mãcar odatã, într-un loc în care mie îmi place cel mai mult.
Unii sunt necredincioşi, alţii leneşi, alţii lacomi, alţii beţivi, alţii fumãtori, alţii vicleni, alţii violenţi, alţii homosexuali sau lesbiene, alţii adulteri, alţii prostituaţi, alţii corupţi. Toţi suntem mândri şi rãi. Cei care nu se luptã sã scape de aceste patimi sunt robii diavolului şi pe aceştia îi aştaptã iadul. Cei care se strãduiesc sã scape de ele, mai au o şansã. Iar cei care se luptã împotriva lor cu lacrimi şi sânge, pânã la moarte, au asiguratã Împãrãţia Cerurilor.
Mama mea se aseamãnã cu Biserica Ortodoxã: se îmbracã modest, e smeritã şi înţeleaptã, nu e bogatã dar are strictul necesar, m-a învãţat sã-L urmez pe Hristos, se luptã cu ereticii şi se roagã neîncetat.
Multã lume spune: De ce sã merg la bisericã, când mã pot ruga şi acasã? La bisericã e înghesuialã, agitaţie, acasã am linişte. Puerilã scuzã. Un prieten te invitã duminicã de duminicã la el acasã şi se pregãteşte cu ce are mai bun, aşteptându-te de fiecare datã cu bucurie. Dacã tu îl refuzi în mod repetat, oare nu se va supãra la un moment dat? S-ar putea ca într-un târziu sã vrei tu sã-l vizitezi şi sã nu mai vrea el sã te primeascã...
