Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Fiecare vrea sa fie cineva; nimeni nu vrea sa se dezvolte.» - [Johann von Goethe]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  20212291  
  Useri online:   9  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
Autor: Florin T. Roman ( Florin T. Roman ) - [ ESEU ]
Titlu: România mea personalã - partea 1/5
SPAŢIUL GEOGRAFIC AL ROMÂNIEI MELE PERSONALE

Dacã survolãm mintal Globul pãmântesc, vom observa cã Ţara Sfântã, Israelul, se aflã în Rãsãritul lumii. Vechea şi celebra capitalã a Ţãrii Sfinte, Ierusalimul, este situatã în rãsãritul ţãrii. La fel de celebrul Templu al lui Solomon se afla în partea de rãsãrit a Ierusalimului. Dincolo de templu, tot la rãsãrit, se aflã vestita Grãdinã Ghethsimani şi Muntele Mãslinilor (locuri unde obişnuia Iisus sã se retragã împreunã cu apostolii, pentru rugãciune).
Oare aceste amplasamente sunt întâmplãtoare?
Sã facem o paralelã: Soarele rãsare la Rãsãrit, nu? De aia îl şi numim Rãsãrit. Dar şi Steaua pruncului Iisus venea de la Rãsãrit. Magii, urmând steaua, veneau şi ei de la Rãsãrit. (ŢTrei crai de la Rãsãrit / Cu steaua-au cãlãtorit/ Şi-au mers, dupã cum citim/ Pânã la Ierusalim"). Împãratul şi proorocul David ne îndeamnã: ŢCântaţi Dumnezeului Celui ce S-a suit peste cerul cerului, spre rãsãrit" (Psalmul 67, 34).
Aşadar şi soarele fizic, dar şi Soarele Dreptãţii – Iisus Hristos, îşi au Ţdomiciliul" la Rãsãrit.
Dar oare popoarele ortodoxe în care parte a lumii vieţuiesc? România, Grecia, Rusia, Bulgaria, Serbia, Ucraina şi celelalte ţãri ortodoxe nu sunt ele situate în partea de rãsãrit a lumii? Dar nu în Rãsãritul extrem, nu în Extremul Orient, ci în Orientul Mijlociu. Cãci calea lui Hristos este întotdeauna calea de mijloc. Într-adevãr, în extremitatea vesticã a spaţiului ortodox se aflã ţãrile catolice, protestante şi neoprotestante (care au un alt fel de Iisus Hristos decât Cel Ortodox), iar în extremitatea esticã, în Extemul Orient deci, se gãsesc popoarele care nu îl recunosc pe Hristos, adicã popoarele islamice, budiste, confucianiste şi hinduiste. De asemenea, la nordul ţãrilor ortodoxe sunt situate alte câteva ţãri protestante şi în rest gheaţã, iar în sudul ţãrilor ortodoxe sunt situate alte câteva ţãri islamice şi în rest deşert.
România mea personalã se aflã aşadar în centrul lumii, alãturi de celelalte ţãri ortodoxe: nici în Occident, nici în Extremul Orient, nici în Nord, nici în Sud. Şi totuşi la Rãsãrit.



ISTORIA ROMÂNIEI MELE PERSONALE

Domnul nostru Iisus Hristos a avut o viaţã pãmânteascã grea: s-a nãscut în sãrãcie, într-o peşterã, printre animale, mama Lui nefiind primitã de oameni sã nascã într-o casã, ca o femeie obişnuitã. Nici nu s-a nãscut bine, cã deja a început sã fie prigonit de duşmanii Adevãrului, Irod cel Mare încercând sã-L prindã şi sã-L omoare, ucigând pentru asta 14.000 de copii nevinovaţi, de 2 ani şi mai în jos. A trebuit sã fugã şi sã se ascundã în Egipt, pânã când a murit cel ce cãuta sã-L ucidã.
Poporul român s-a nãscut şi el în sãrãcie, printre animale (Eminescu: ŢBlândeţea poporului român îşi are obârşia în bunãstarea lui pastoralã, mereu superioarã celei a neamurilor agricole"). Nici nu ne-am nãscut bine, cã deja, imediat dupã retragerea aurelianã, am început sã fim prigoniţi de populaţiile migratoare (goţii, hunii, gepizii, avarii, slavii) care, încercând sã ne distrugã ca popor nou nãscut, ne-au ucis mii de copii, ne-au necinstit femeile şi ne-au provocat distrugeri materiale însemnate. Am fost nevoiţi sã ne retragem în munţi, în vãi lãturalnice, în inima codrilor, pânã când migratorii s-au risipit, odatã cu pericolul pe care-l reprezentau.
De la vârsta de 12 ani pânã la 30 de ani nu se ştie aproape nimic de viaţa lui Iisus, poate doar faptul cã a fost tâmplar şi a trãit sub ascultarea pãrinţilor sãi, în Nazareth.
De la finele perioadei migraţiei şi pânã pe la începutul secolului al XIV – lea nici despre poporul român nu se ştie mare lucru, decât poate faptul cã şi-a continuat îndeletnicirile economice bazate pe cultivarea pãmântului şi pe pãstorit şi cã a trãit sub ascultarea unor voievozi cum ar fi Menumorut, Glad, Gelu, Litovoi, Seneslau.
Dupã ce a împlinit vârsta de 30 de ani, Iisus a fost botezat de Sfântul Ioan, a petrecut 40 de zile în pustie fãrã mâncare şi bãuturã, apoi şi-a ales apostolii şi a început propovãduirea Evangheliei, anunţându-i pe toţi cã ŢS-a apropiat Împãrãţia Cerurilor", fãcând minuni, vindecându-i pe leproşi, pe paralizaţi, pe orbi, pe surzi, pe muţi, pe şchiopi, pe ciungi, pe gârbovi şi pe toţi cei bolnavi, scoţând afarã duhurile cele rele din oameni şi înviind pe cei morţi. În aceastã perioadã a fost şi mai prigonit, duşmanii Lui cãutând tot timpul sã-L ucidã. Nu au reuşit acest lucru decât atunci când El împlinea 33 de ani de viaţã şi 3 ani şi 6 luni de propovãduire, când, fiind trãdat de unul din apostolii Sãi şi apoi prins, şi-a acceptat cu smerenie judecata, condamnarea, ocãrile, scuipãrile, bãtãile, coroana de spini, piroanele, oţetul, suliţa, crucea şi moartea. Dar nu înainte de a lãsa Testament fiilor Sãi.
Este binecunoscut faptul cã şi noi, poporul român, am fãcut minuni în ultima perioadã a existenţei noastre: Trãind cu Hristos în inimã şi respirând împreunã cu El, deşi suntem un popor mic, în Numele Lui am rezistat, neclintiţi, sute de ani în faţa ameninţãrilor unor mari imperii, şi tot în Numele Lui i-am lecuit pe leproşi, pe orbi, pe surzi, pe muţi, pe gârbovi etc. (adicã pe turci, pe tãtari, pe poloni, pe austro-ungari, pe fascişti, pe sovietici, pe comunişti) de dorinţa lor de a ne cuceri şi supune. În aceastã perioadã românii au fost mereu prigoniţi, judecaţi, condamnaţi, ocãrâţi, scuipaţi, bãtuţi. Am avut şi noi apostolii noştrii: Alexandru cel Bun, Mircea cel Bãtrân, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Constantin Brâncoveanu, Neagoe Basarab, Alexandu Lãpuşneanu, Vasile Lupu, Matei Basarab, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu şi mulţi alţii. Înainte însã de toţi aceşti apostoli, am avut un apostol comun cu Iisus, la modul cel mai propriu: pe Sfântul şi Marele Apostol Andrei, Cel întâi chemat, care ne-a creştinat, propovãduindu-L pe Mântuitorul în Sciţia Minor (Dobrogea de azi). Sã fiţi convinşi cã nu întâmplãtor îl sãrbãtorim pe acest apostol în 30 noiembrie (când el a fost omorât), iar sãrbãtoarea noastrã naţionalã este în chiar ziua urmãtoare, adicã pe 1 Decembrie (când ne-am nãscut ca neam, în aceeaşi lunã cu Mântuitorul nostru). În acelaşi timp însã am avut şi noi, precum Hristos, trãdãtorii noştri, cei mai cunoscuţi fiind: Bastus, care l-a trãdat pe Decebal; Laiotã Basarab, care l-a trãdat pe Vlad Ţepeş; Gheorghe Basta, care l-a trãdat pe Mihai Viteazul; Anton Melzer, care i-a trãdat pe Horea şi pe Cloşca; Prodan, Macedonski şi eteriştii, cale l-au trãdat pe Tudor Vladimirescu. Dar, asemenea lui Iisus, noi, românii (întruchipaţi în ciobanul din Mioriţa), ne-am acceptat cu smerenie destinul: ocãri şi prigoane, asumându-ne suferinţa şi moartea. Şi, tot asemenea lui Iisus, am lãsat iar şi iar testament urmaşilor noştri, prin Sfânta Bisericã Ortodoxã Românã (întruchipatã de Mioriţa, oaia cea cuminte), sã respecte poruncile lui Dumnezeu-Tatãl şi sã-şi apere Ţsãrãcia şi nevoile şi neamul".
Dar numai prin asumarea suferinţei şi a morţii putea sã vinã şi Învierea întru viaţa veşnicã, pentru El şi pentru toţi cei ce aveau sã creadã în El. Toate acestea le ştia dinainte. Doar pentru asta venise în lume.
Şi singur, pe cruce, în mijlocul chinurilor, între doi tâlhari, pãrãsit pânã şi de ucenicii Lui – pe care de curând îi numise Ţprieteni" – se ruga Tatãlui Ceresc pentru cei ce-L rãstigniserã, dar şi pentru ucenicii care-L pãrãsiserã, zicând: Iartã-i, Tatã, cã nu ştiu ce fac !
Noi, poporul român, ne aflãm în acest moment istoric singuri, PE CRUCE, între tâlharii care ne conduc acum ţara, batjocoriţi de strãini şi pãrãsiţi chiar şi de fraţii noştri care, pânã de curând, veneau împreunã cu noi la aceeaşi bisericã şi se rugau împreunã cu noi la acelaşi Dumnezeu. Sã ne rugãm şi noi, ca Iisus: Iartã-i, Tatã, cã nu ştiu ce fac !
Şi, amintindu-ne cã totuşi, în cele mai grele momente, pe Iisus cineva nu-L pãrãsise: Sfânta Lui Mamã, aşa cum nici pe noi în cele mai grele momente nu ne-a pãrãsit şi nu ne pãrãseşte mama noastrã – Sfânta Bisericã Ortodoxã, sã aşteptãm cu bucurie moartea şi ÎNVIEREA !

FLORIN T. ROMAN


Notã: Subtilul pleonasm din titlu este premeditat, pentru a întãri ideea.

Nr Comentarii Comentatori
1. Abia aştept sã citesc continuarea eseului dumneavoastrã. osiris
2. Stimate domn (sau doamnã) Osiris, fiţi pe fazã: pânã la 1 Decembrie urmeazã pãrţile 2, 3, 4 şi 5 ! Florin T. Roman
3. Doamne, ce bine când cineva mai vorbeşte astãzi cu atâta dragoste de ţarã şi neam! Ce paralelã frumoasã şi plinã de adevãr între destinul Mântuitorului şi cel al scumpei noastre ţãri! Mult, mult de tot îmi plac ideile exprimate! Aş vrea sã fie mulţi români care gândesc aşa. Ştiu cã atunci am fi salvaţi ca popor şi ne-ar fi mult mai bine. Felicitãri pentru acest eseu, care spune lucruri dureroase şi esenţiale pentru ROMÂNIA! osiris
[ Comentează! ] [ Texte ] [ Autori ] [ HOME ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Revista Boem@
EXPOZIŢIE DE CARTE
Luminita MIHAI, Nordul gordian, poeme, Ed.Junimea Iasi, 2003
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN