Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Fiecare vrea sa fie cineva; nimeni nu vrea sa se dezvolte.» - [Johann von Goethe]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  20212206  
  Useri online:   8  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
Autor: Florin T. Roman ( Florin T. Roman ) - [ ESEU ]
Titlu: PROGRES? REGRES? STAGNARE? - II
PROGRES? REGRES? STAGNARE?
– o scurtã incursiune în istoria culturalã a ultimelor secole - secolul al XVI-lea

A urmat apoi secolul de vârf al Renaşterii, secolul lui da Vinci, Michelangelo, Rafael, Bramante, Bronzino, Palladio, Vasari, Tizian, Tintoretto, Veronese, El Greco, Cosimo I de Medici-duce de Florenţa.
În acelaşi timp însã Europa cunoaşte profunde transformãri pe plan religios. La 31 octombrie 1517 Luther îşi afişeazã cele 95 de teze pe poarta bisericii din Wittenberg, denunţând scandalul din sânul Bisericii Catolice, moment ce constituie punctul de pornire a Reformei şi actul de naştere al protestantismului. Câţiva ani mai târziu, la Geneva, Calvin preia principalele puncte ale doctinei luterane şi elaboreazã doctrina predestinãrii, iar în Scoţia John Knox, discipol al lui Calvin, fondeazã Biserica presbiterianã. În aceeaşi perioadã, în Anglia, Henric al VIII-lea iniţiazã reforma anglicanã. Contrareforma nu întârzie sã aparã : în 1540 Ignaţiu de Loyola fondeazã Ordinul iezuit; în 1543 papa Paul al III-lea reorganizeazã Inchiziţia, organism destinat sã reprime ereziile (în special luteranismul, calvinismul şi anglicanismul) şi vrãjitoria; la iniţiativa aceluiaşi papã, între 1545 – 1563 are loc Conciliul de la Trente, care reafirmã dogmele catolice şi stabileşte reguli pentru reorganizarea învãţãmântului teologic şi pentru întãrirea disciplinei; în 1571 papa Paul al IV-lea creazã congregaţia Indexului, însãrcinatã cu identificarea cãrţilor periculoase pentru doctrina catolicã şi arderea lor. Totodatã, rãspândirea Reformei şi riposta Contrareformei antreneazã rãzboaie religioase în Europa. Episodul cel mai cunoscut este masacrarea protestanţilor din Paris, în ziua Sfântului Bartolomeu (24 august 1572), la ordinul regentei Caterina de Medicis. Cu toate acestea, prin Pacea de la Augsburg (1555), Carol Quintul acceptã existenţa în imperiul sãu a celor douã religii : catolicã şi protestantã, iar prin Edictul de la Nantes (1598) Henric al IV-lea acordã toleranţã protestanţilor francezi.
Continuã sã fie la modã artele plastice. Pictorii şi sculptorii, desprinzându-se treptat de temele creştine, situeazã omul în rolul principal şi abordeazã tot mai des subiecte extrase din mitologia greco-romanã. Apare şi se dezvoltã manierismul – exagerarea trãsãturilor umane, a intensitãţii culorilor, pentru a crea tensiune şi dramã. În acest secol putem face jaloane printre picturi celebre (Capela Sixtinã, Gioconda, Şcoala de la Atena, Portretul lui Paul al III-lea) , sculpturi (David, Moise- de Michelangelo, Perseu- de Cellini, Fântâna lui Neptun- de Ammannati, Plazza Campidoglio din Roma) sau decoruri arhitecturale (San Pietro din Roma, Palazzo degli Uffizi din Florenţa, Villa Rotonda din Vicenza, San Giorgio Maggiore din Veneţia, Curtea pãtratã şi Cariatidele Luvrului, Fontainebleau, Escorialul din Madrid). Se manifestã o strânsã simbiozã între artã şi Biserica de Apus, reprezentatã mai ales prin papa Iulius al II-lea, dar şi prin papa Paul al III-lea. Moda Renaşterii italiene a fost ulterior Ţimportatã" atât în Franţa, de cãtre Francisc I şi în Sfântul Imperiu Roman, de cãtre Carol al V-lea, cât şi în Spania, de cãtre Filip al II-lea, acesta din urmã fiind considerat cel mai mare mecena al secolului al XVI-lea. Bunãoarã, în aceastã perioadã se construiesc în Franţa renumitele castele de pe Valea Loarei : Château de Blois, Château de Chenonceaux, Chateau de Chambord, Château de Fontainebleau, precum şi faţada de vest a Curţii pãtrate a Luvrului parizian. În cultura francezã se remarcã arhitectul Pierre Lescot şi sculptorii Jean Goujon şi Germain Pilon. Alãturi de papi şi împãraţi, rolul de mecena îl joacã şi cardinalii, mãnãstirile, negustorii, bancherii. Din banii lor se ridicã biserici, palate şi vile magnific decorate cu fresce, sculpturi şi mobilã, se amenajeazã grãdini admirabile. Pasionaţi de Antichitate, mulţi dintre ei devin colecţionari de obiecte de artã greco-romane (în special statui).
Acesta este şi secolul lui Shakespeare şi Cervantes.
Thomas Morus publicã în 1516 ŢUtopia", termen pe care îl inventeazã şi care literar semnificã Ţţara de niciunde".
Spania, Franţa şi Olanda cunosc o dezvoltare economicã însemnatã, datoritã bogãţiilor naturale transportate pe mare din Indiile americane (descoperite de Columb la sfârşitul secolului trecut), din India şi din celelalte teritorii recent descoperite.
Odatã cu Renaşterea şi Reforma, filosofia apuseanã se debaraseazã treptat de supremaţia scolasticii şi a filosofiei tomiste şi inaugureazã o nouã epocã de înflorire : epoca modernã, cea mai bogatã în figuri şi sisteme filosofice, unele prietene, altele ostile religiei ; unele care apar pentru prima oarã, altele care le continuã pe cele greceşti. Secolul lui Giordano Bruno, Machiavelli, scepticul Montaigne şi bunul sãu prieten La Boetie.
Umanismul şi Renaşterea marchezã aşadar punctul istoric din care gândirea şi spiritul umanitãţii au început treptat sã se desprindã de ideile religios-creştine, care formaserã de la naşterea Bisericii (Rusaliile) şi pânã atunci esenţa spiritualã a Europei.


Nr Comentarii Comentatori
[ Comentează! ] [ Texte ] [ Autori ] [ HOME ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Revista Boem@
EXPOZIŢIE DE CARTE
ASPRA, Mozaic literar, antologie colectiva, Ed. InfoRapArt, Galati, 2011
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN