azi imi amintesc de marile nimicuri
cu care eu cladit-am muntii mei de dor ;
in mintea mea te picuri cu efemere ganduri
ce ma faceau odata mai mult decat sa zbor.
azi . eu inceput-am sa cantaresc o viata
cernuta migalos prin vechile dorinte
ce miraculos m-au tinut in viata
sub ale fiintei eterne neputinte.
azi ma masor cu lumea si lupt cu a mea teama
de a urca pe creste privind moartea la poale;
azi ma despart de oameni
cu maini si ganduri goale...
azi se-mplineste timpul cand zis-am ca ingrop
din mintea mea ,sub talpa, umbrele pierdute
caci vreau sa plec acum fara sa ma-ntorc
sau sa ma impiedic de nostalgii prea multe…
ades m-a-nvatat lutul
ca nu-i pacat sa cazi
si lupta , neinfricata,
o incep de azi...