Încerc sã-mi desprind somnul de gene
sã-mi ţin ochii deschişi cu scobitori
la fel ca în tinereţe
când mergeam cu ei
cu prietenii
sã recitãm versuri lângã paharele cu vin
din când în când
invitam şi lãutarul
pentru a ne cânta propria poveste
niciodatã aceiaşi
mereu se schimba
vinovat fiind sufletul
sau femeia care ne iubea
din ce în ce mai rar.
Aş vrea sã stau,dacã se poate,
câteva minute treaz
sã pot îmbrãţişa lumea
chiar dacã nu o cunosc
decât dintr-o carte prãfuitã
aruncatã de bunic în pod
ar fi prea frumos.
Dacã nu se poate...atunci
mai vreau doar o veşnicie
sã-mi pescuiesc imaginile de pe retinã
sau cel puţin încerc
momealã fiind lacrimile
strânse pe sânul tãu
sper
sã le aşez pe toate
în trupu-mi deschis
doar sulfetul sã vadã
şi când se va ridica spre Rai
acestea sã-i fie aripi.
Încerc sã-mi desprind somnul de gene
nu vreau încã sã dorm
mai am multe de trãit.
. |
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Încerc sã-mi desprind somnul de gene
nu vreau încã sã dorm
mai am multe de trãit.
Am citit cu plãcere!