Sunt prea bãtrân si timpul a trecut
Zbor neobosit spre necunoscut,
Cortina s-a lasat peste visul meu...
Sunt prea bãtrân...dar cred in Dumnezeu.
Mi-am zugrãvit chipul pe o icoana
In jurul meu va fi doar toamna,
Dar asa a fost de cand m-am nascut
Sunt prea bãtrân...timpul a trecut.
Ma topesc zilnic precum o lumânare,
Va mai muri un om...si multi se intreaba care...
Nu voi uita niciodata primul ei sarut,
Sunt prea bãtrân...timpul a trecut.
Plang...ce trist este al meu sfârşit,
Dar asa se intampla cand nu mai esti dorit,
De aceasta lume am fost ingropat si eu...
Sunt prea bãtrân...dar asa am fost mereu.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Incerc de multe ori sa asez in cateva cuvinte realitatea ce ne inconjoara.
ai pus în aceastã poezie toatã tristeţea şi nefericirea lumii,pe care le cunosc atât de bine, dar eu am şi momente de bucurie purã, care mã fac sã cred cã bãtrâneţea e doar un mod de a gândi. CARPE DIEM
