Mă trezesc uneori plîngînd ori rîzînd,
la volanul unui literomobil poetic,
ce se alimentează cu poeme, ode, doine,
şi goneşte nebun pe pistele frumosului
trecînd printre coline de metafore,
peste dealuri de epitete şi comparaţii,
căzînd prin groapa cuvintelor murdare,
cauzîndu-mi o pană de inspiraţie.
O repar şi în goana mea aiurită întrec
neumanul,
dar sunt oprit de o patrulă a criticilor
literari,
care mi-au controlat permisul de geniu nebun,
şi m-au pus să recit poeme din fiola
anticonsum.
Am văzut clar cum apar culorile curcubeului,
şi mi-am dat seama că mă găsesc sub influenţa
consumului de poezii.
Ciudat, nu citisem decît cîteva gazeluri …
Am fost amendat cu trecerea în a lor critici,
şi mi-a fost ridicat permisul pînă la un nou
examen.
Plec bucuros si deschid fereastra inimii
căci afară plouă cu muză şi inspiraţie …