Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Omul nu e decat o trestie, cea mai slaba din natura, dar e o trestie ganditoare» - [Blaise Pascal - Pensees]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  14423865  
  Useri online:   19  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
 
[ DIVERSE ] Florin T. Roman

Interviu cu Mihai Eminescu - partea a II-a
 
Încercaţi o scurtã caracterizare a culturii noastre naţionale la început de mileniu III?

Populaţia autohtonã scade şi sãrãceşte; cãrţi nu se citesc; pãtura dominantã, superpusã rasei române, n-are nici sete de cunoştinţi, nici capacitate de a pricepe adevãrul. Dacã acest sediment învaţã, o face de silã, gonind dupã o funcţie. Încolo leagã cartea de gard. Şi pentru a avea o funcţie trebuie sã fii înrudit cu ei. (ziarul ŢTimpul" din 30 iulie 1881). Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mânã-n mânã cu sãrãcia claselor lucrãtoare, ameninţã toatã clãdirea mãreaţã a civilizaţiei creştine. Shakespeare cedeazã bufoneriilor şi dramelor de incest şi adulteriu, cancanul alungã pe Beethoven, ideile mari asfinţesc, zeii mor. (ziarul ŢTimpul" din 7 aprilie 1879).


Cum îi percepeţi pe intelectualii noştri aşa-zişi Ţde elitã"?

Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbã:/ Stâlpi de bordel, de crâşme, cafenele/ şi viaţa lor nu şi-o muncesc – şi-o plimbã.// Ş-aceste mãrfuri fade, uşurele,/ Ce au uitat pân’ şi a noastrã limbã,/ Pretind a fi pe cerul ţãrii noastre: stele. (Ai noştri tineri...). În van cercaţi a-i drege cãci rãi rãmân de-a valma/ Şi trebuie ca soarta sã-i spulbere cu palma. (Preot şi filozof).

Ce pãrere aveţi despre tinerii poeţi ai secolului XXI, generic vorbind?

Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi,/ Care-ncearcã prin poeme sã devinã cumularzi,/ Închinând ale lor versuri la puternici, la cucoane,/ Sunt cântaţi în cafenele şi fac zgomot în saloane;/ Iar cãrãrile vieţii fiind grele şi înguste,/ Ei încearcã sã le treacã prin protecţie de fuste,/ Dedicând broşuri la dame a cãror bãrbaţi ei sperã/ C-ajungând cândva miniştri le-a deschide carierã. (Scrisoarea II)

Cum se prezintã educaţia în societatea contemporanã?

O, eroi! care-n trecutul de mãriri vã adumbriseţi,/ Aţi ajuns acum de modã de vã scot din letopiseţ. (Scrisoarea III).
La aceste academii de ştiinţi a zânei Vineri/ Tot mai des se perindeazã şi din tineri în mai tineri,/ Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas,/ Pânã când din şcoala toatã o ruinã a rãmas. (Scrisoarea II).

A propos, ce sfat le daţi elevilor şi studenţilor de azi?

Nu e carte sã înveţi/ Ca viaţa s-aibã preţ -/ Ci trãieşte, chinuieşte/ Şi de toate pãtimeşte/ Ş-ai s-auzi cum iarba creşte. (În zãdar în colbul şcolii…).

E corupţia chiar atât de extinsã cum se vehiculeazã în mass media?

Mita e-n stare sã pãtrundã orişiunde în ţara aceasta, pentru mitã capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii. (ziarul ŢTimpul" din 18 aprilie 1879). Virtutea? E-o nerozie; Geniul? O nefericire. (Scrisoarea III)

Vreţi sã spuneţi cã e vorba despre o inversare a axului valorilor?

Trãdãtorii devin oameni mari şi respectaţi, bârfitorii de cafenele – literatori, ignoranţii şi proştii – administratori ai statului român. (ziarul ŢTimpul" din 15 mai 1879). Trãdãtorul numindu-se geniu, plagiatorul erou, pungaşul mare financiar, panglicarul om politic, cãmãtarul negustor, speculantul de idei om cu principii şi speculanta de sineşi femeie onestã, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce şi, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindeni punctul de plecare sãnãtos. (ziarul ŢTimpul" din 26 mai 1883).

Cum vedeţi România în actualul context internaţional? Mã refer în primul rând la relaţiile cu Rusia şi la cele cu Uniunea Europeanã, din care facem parte integrantã.

Noi, poporul român de confesie ortodoxã, suntem în realitate elementul menit a încheia lanţul dintre Apus şi Rãsãrit; aceasta o simţim noi înşine, se simte în mare parte de opinia publicã europeanã, aceasta o voim şi (…) o vom şi face. Oricât de adânci ar fi dezbinãrile ce s-au produs în timpul din urmã în ţara noastrã, când e vorba de legea pãrinţilor noştri, care ne leagã de Orient, şi de aspiraţiunile noastre, care ne leagã de Occident (…) vrãjmaşii, oricari ar fi ei, ne vor gãsi uniţi şi tot atât de tari în hotãrârile noastre ca şi în trecut. (ziarul ŢTimpul" VIII, nr.112, din 20 mai 1883).

În dubla calitate de român şi de ortodox, care e opinia Domniei voastre despre mişcarea ecumenistã?

Cine ne alungã limba din bisericã şi din instrucţia educativã (a şcoalelor elementare şi secundare), cine nu ne lasã sã fim ceea ce suntem a rupt-o cu conştiinţa noastrã naţionalã şi cu simpatiile noastre intime, oricât de bune ar fi relaţiile lui internaţionale cu statul nostru. Numai o sectã fãrã de patrie şi fãrã de simţ istoric, numai cetãţenii liberi, egali şi înfrãţiţi ai universului întreg, numai republica universalã, reprezentatã la noi prin urmaşii fanarioţilor (...), a putut da mânã de ajutor unui element strãin a cãrui tendinţã este nimicirea noastrã naţionalã. (ziarul ŢTimpul" III, nr.170, din 4 august 1878).

Mai are România vreo şansã de revigorare? Ce-am putea face în acest sens? Sunt îndeajuns protestele stradale prin care se cere demisia unor guverne incompetente sau a unor politicieni – trãdãtori de ţarã?

Nu e vorba doar de reacţiune prin rãsturnare, ci prin înlãturarea elementelor bolnave şi strãine din viaţa noastrã publicã de cãtre elementele sãnãtoase coalizate. (ziarul ŢTimpul" din 19 septembrie 1879).
Era un obicei înainte ca Domnul, în ajunul de a se urca pe tron, sã se închizã în zidurile unei vechi mãnãstiri şi sã treacã, într-o reflecţie de zile întregi, în revistã trecutul ţãrii şi al strãmoşilor, ca, faţã cu zgomotul asurzitor al actualitãţii, sã-şi deschidã urechea sufleteascã în linişte şi în tãcere legendei trecutului. Exista încã în manuscris o carte româneascã numitã ŢCeasornicul Domnilor" care cuprinde în mai multe volume atât înfãţişãri din viaţa trecutului cât şi norme de virtute şi înţelepciune. Era grea în adevãr sarcina unui Domn în zilele vechi, care împreuna în el adeseori toatã rãspunderea şi toatã suveranitatea naţionalã, şi ei erau prea buni creştini şi prea buni patrioţi pentru ca mãrimea misiunii lor de pe pãmânt sã nu le atingã sufletul într-un chip dureros. (ziarul ŢTimpul" din 10 mai 1881). Mircea însuşi... (Scrisoarea III). Cum nu vii tu, Ţepeş doamne... (Scrisoarea III). Ştefane, Mãria Ta... (Doina). Vreme trece, vreme vine. (Glossã).

V-aţi nãscut într-un sat şi v-aţi petrecut o mare parte a vieţii la oraş. Preferaţi civilizaţia urbanã sau pe cea ruralã?

Privesc oraşul - funicar -/ Cu oameni mulţi şi muri bizari, (…)/ Şi orologiile bat -/ Dar nimeni nu le mai ascultã/ De vorbã multã, lume multã. (Privesc oraşul – furnicar). Aş vrea sã vãd acuma natala mea vîlcioarã/ Scãldatã în cristalul pârâului de-argint,/ Sã vãd ce eu atîta iubeam odinioarã:/ A codrului tenebrã, poetic labirint;// Sã mai salut o datã colibele din vale,/ Dorminde cu un aer de pace, liniştiri,/ Ce respirau în tainã plãceri mai naturale,/ Visãri misterioase, poetice şoptiri. (Din strãinãtate).

Ne puteţi povesti o amintire din copilãrie ca v-a marcat întreaga viaţã? Vreo întâmplare veselã, eventual?

Copii eram noi amândoi,/ Frate-meu şi cu mine./ Din coji de nucã car cu boi/ Fãceam şi înhãmam la el/ Culbeci bãtrâni cu coarne.// Şi el citea pe Robinson,/ Mi-l povestea şi mie;/ Eu zideam Turnul Vavilon/ Din cãrţi de joc şi mai spuneam/ Şi eu câte-o prostie. (Copii eram noi amândoi…).

Suntem foarte aproape de sãrbãtorirea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Manifestãrile ce vor avea loc cu acest prilej vor determina oare clasa politicã sã devinã mai responsabilã?

Am voi în adevãr ca serbarea ce se pregãteşte sã trezeascã în inima oamenilor noştri de stat sentimentul adevãrului, ca o pornire mai generoasã sã pãtrunzã inima lor, ca sã se convingã cã numai partea decorativã a vieţii publice nu e suficientã pentru a pune capãt suferinţelor reale ale unui popor. O dorim aceasta, fãrã a o spera. (…) Adesea manifestãrile intensive de bucurie lasã în suflete un gol neînţeles, momente în care omul îşi simte izolarea şi nimicnicia. În acele momente, adevãrul batã cu degetul la poarta conştiinţelor ce au rãspunderea stãrii de lucruri şi arãte-le calea adevãratei mântuiri. (ziarul ŢTimpul" din 10 mai 1881).

Aveţi, în încheiere, un mesaj de adresat românilor autentici (atâţia câţi au mai rãmas), un mesaj pentru România profundã?

Gândiri de-o nobilã, naltã rãscoalã: Întoarcerea la fire şi dreptate. (Demonism). Viaţa în vecie, glorii, bucurie,/ Arme cu tãrie, suflet românesc,/ Vis de vitejie, falã şi mândrie,/ Dulce Românie, asta ţi-o doresc! (Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie)

Vã mulţumesc şi vã urez Veşnicie fericitã în continuare!


 
                        Data înregistrãrii textului: 04.04.2017
                        Numãr accesãri / comentarii: 154 / 0
 
Texte recente
Nr Autor Domeniu Data text Titlu text A/C
1 Geanina Moldovanu POEZIE 18.11.2017 Si totusi... 5/0
2 Geanina Moldovanu POEZIE 18.11.2017 Cainta 5/0
3 Tiolia POEZIE 16.11.2017 îmi plac sãlciile de Florii 5/0
4 Florin T. Roman ESEU 16.11.2017 Mihai Beniuc - 110 ani de la naştere 4/0
5 la femme POEZIE 16.11.2017 |. 6/0
6 Mariami POEZIE 15.11.2017 Foi de timp 9/0
7 ladyinblack POEZIE 14.11.2017 Matriarhala dragoste fierbinte 13/0
8 bis POEZIE 14.11.2017 *** 10/0
9 ionut29 POEZIE 14.11.2017 Cel mai nostalgic somn 13/0
10 ionut29 POEZIE 14.11.2017 Propria romanţã 18/1
11 Mariami POEZIE 13.11.2017 Petale de curcubeu 11/0
12 bis POEZIE 11.11.2017 iubirea nu îndeamnã la nimic cumpãtat 11/0
13 braniste POEZIE 10.11.2017 JUBILEU DE NOIEMBRIE 18/0
14 Mariami POEZIE 10.11.2017 Tablou cu fluturi şi mãiestre 20/0
15 ladyinblack POEZIE 08.11.2017 Pe strada vieţii dintre noi 14/0
16 Florin T. Roman PROZA 08.11.2017 Ecouri ale bãtãilor inimii mele - X 18/1
17 Mariami PROZA 08.11.2017 Miercuri 11/0
18 cotangenta POEZIE 08.11.2017 iluziile mele suferã de un paralelism indecent 15/0
19 Mariami POEZIE 07.11.2017 Teoremã 10/0
20 Mariami POEZIE 07.11.2017 Autumnalã 10/0
[ HOME ]
Comentarii recente
Nr Autor text Titlu text Comentator Text comentariu
1 ionut29 Propria romanţã Geanina Moldovanu Atat de pur si frumos. Felicit...
2 Florin T. Roman Ecouri ale bãtãilor inimii mele - X ladyinblack Ţ... prin vorbele ş...
3 Tiolia Cuvântul e la Dumnezeu Tiolia Multumesc de atentionare, stia...
4 bis Toamna nu o pot struni... ladyinblack Cheia...dacã aş pu...
5 Tiolia Cuvântul e la Dumnezeu Mariami Dacã ai probleme cu int...
6 Geanina Moldovanu Ploile de toamna Mariami Toamna deschide sufletele sp...
7 Florin T. Roman Ecouri ale bãtãilor inimii mele - IX Geanina Moldovanu Este frumosmsentimentul de a f...
8 Mariami Oglinda Mariami Mã onoreazã &#...
9 Mariami Oglinda Geanina Moldovanu Sublim si atat de bine punctat...
10 Florin T. Roman Ecouri ale bãtãilor inimii mele - IX elbi Interesant ce spui, pare din s...
11 cotangenta toate filozofiile trec obligatoriu prin buric cotangenta Am aceeasi parere cu tine. Poe...
12 cotangenta toate filozofiile trec obligatoriu prin buric elbi Nu stiu foarte bine de ce dar ...
13 Mariami Fluturele şi maşina timpului Mariami acelaşi - dacã -...
14 anvlpopescu Mã doare elbi Bun venit pe Noduri!...
15 elbi Rugând cerul ruddy Mda, am sluji cu toţi p&a...
16 elbi Poem de duminica ruddy Vers eliberator! Aşa l-am...
17 ruddy Sã mã iubeşti! ruddy Hei, mulţumesc dragilor!...
18 ruddy Sã mã iubeşti! elbi Frumos!...
19 Mariami Curgere elbi Bine ai venit pe NODURI!!...
20 cotangenta cine sã-mi mai înţeleagã dansul elbi Frumoasa-i muzica din inima ta...
[ HOME ]
[ Click aici pentru a vedea un autor / text la întâmplare! ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Editura InfoRapArt
EXPOZIŢIE DE CARTE
ASPRA, Prietenia cuvintelor, antologie cenaclu Noduri si Semne, Ed. InfoRapArt, 2011
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN