Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Repudiem ecuatia clasica arta-natura, si postulam afirmatia operei de arta ca suprastructura cerebrala, sensibilizata» - [Ion Barbu]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  14061648  
  Useri online:   20  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
 
[ PROZA ] Catalin Angelo Ioan

ZECE REGULI MITITELE
 

1. Nu se poate numi elev acela ce nu
ştie s scrie şi s citeasc;
2. Prezena elevilor la orele de clas
este obligatorie;
3. Niciun elev nu are voie s
prseasc şcoala pn la ncheierea orelor;
4. Elevii au datoria de a nva şi
munci pentru c numai astfel vor deveni buni
specialişti;
5. Niciun elev nu va mai achita
vreodat fondul şcolii, chiar dac va fi
supus la presiuni;
6. Elevii srguincioşi vor primi burse
din veniturile extraşcolare;
7. Elevii au datoria de a participa la
cercuri ştiinifice;
8. n sufletul fiecrui elev trebuie s
plantm pomul cunoaşterii;
9. Elevii nu rspund pentru faptele lor
dect n faa dirigintelui şi a directorului
şcolii;
10. Respectai şcoala ce garanteaz o
educaie la cel mai nalt nivel.
Directorul liceului mai privi odat,
entuziasmat, Decalogul elevului...
Preluase, ca interimar, conducerea şcolii
dup pensionarea lui Grigoriu fost
profesor şi director de cnd se ştia pe
acest pmnt. n ultimii ani, manifestase un
dezinteres crunt pentru nvmnt poate şi
din cauza deselor schimbri ce apreau n
legislaie, dar şi pentru faptul c obosise.
Elevii ncepuser s nu mai vin pe la ore,
iar atunci cnd totuşi o fceau artau
ca adunai de pe grl. Cldirea liceului
ncepuse ncet-ncet s se drme,
instalaiile sanitare nu mai funcionau şi
totul amenina s se transforme n ruin.
Materialul didactic nu mai exista de muli
ani, orele de geografie, chimie, fizic sau
biologie transformndu-se n fade prelegeri.
Vasiliu se uita la instituia pe care o
preluase şi nu ştia de unde s nceap mai
nti.
ntr-o sear, i venise ideea! Ce-ar fi s
inventeze un Decalog al elevului, s-l
afişeze ntr-un loc de unde putea fi vzut
de oricine iar apoi, s-i pun pe aceştia s
semneze c vor respecta, sub spectrul
exmatriculrii, toate prevederile acestuia.
Zis şi, a doua zi, fcut!
Pe un panou, la intrarea elevilor n
cldire, cu litere de polistiren se aflau
acum, unele sub altele, zece reguli de
conduit şi n acelaşi timp ndemnuri.
Trecu apoi prin clase şi, pe o foaie de
hrtie, fiecare scrisese: Eu, elevul ... m
angajez s respect cu sfinenie toate
normele Decalogului elevului sub sanciunea
exmatriculrii din aceast instituie de
cultur.
Prinii copiilor fur ncntai. De acum
ncolo, şcoala va redeveni ceea ce a fost
altdat, pe vremuri...
Directorul se stabilise, cu muli ani n
urm, n aceast comun, situat undeva la
poalele Subcarpailor. La nceput, crezuse
c nu va face prea muli purici pe acolo
dar, n timp, se obişnuise cu localnicii şi
ajunsese chiar s-i cunoasc aproape pe
toi. şi propusese s-şi triasc
btrneele acolo n umbra pdurilor şi
ascultnd susurul apei ce-i trecea pe la
marginea grdinii.
Mai avea timp doar pn la sfrşitul anului
atunci cnd urma s ias la pensie şi se
uita la casa veche n care locuise atta
amar de vreme.
Ce-ar fi s-mi construiesc şi eu o csu
mai actrii? Cine ştie, dup ce m voi
pensiona, dac m va mai cunoaşte cineva...
reflecta el de la o vreme.
ntr-o bun zi, se decise.
Va ridica o csu din lemn cu nu mai mult
de trei-patru camere şi un foişor de unde s
poat admira mprejurimile.
n curte, mai era destul loc astfel c nu
era obligat s o drme pe cea veche.
Fcu un proiect şi obinu toate aprobrile.
Acum venise momentul cel mai dificil. Dintr-
un salariu de profesor nu şi-ar fi putut
permite o astfel de ntreprindere. Angaj ca
muncitor, un stean de prin partea locului
unul dintre aceia pricepui la toate.
- Da, nea Vasiliu, te ajut cu plcere, dar
s ştii c-mi trebuiesc nişte ajutoare.
Mcar unul-doi oameni care s-mi in
brnele sau uite, acum la spat fundaia, mi-
ar fi tare de folos.
- O s vd ce pot face, mi Fnic, i spuse
Directorul.
Se gndise o sptmn şi, oricum ar fi
ntors problema pe toate feele, tot la bani
ajungea...
Dac voi lua eu nişte elevi, de la mine din
liceu, o s se crape pmntul? Şi aşa ştia
nu prea s-au omort niciodat cu şcoala,
mcar s nvee ceva folositor! ntr-o bun
zi, nu-şi vor cldi şi ei o cas, una numai
a lor? i veni ntr-o diminea ideea.
Decalogul fcuse parc minuni. Elevii
liceului agroindustrial ncepuser s
frecventeze şcoala şi parc-parc se
strduiau ca s nvee ceva. Toi prinii
erau de acord c msura luat de Vasiliu a
fost una de-a dreptul genial.
- Vezi ce nseamn un adevrat profesor?
spusese ntr-o zi Gheorghe nevesti-sii. Uite
cum acum, Titel al nostru nu mai trage
chiulul şi se mbrac şi el ca toat lumea.
Poate vom face din el un om adevrat, precum
Mitic la de a fost economist de ferm pe
vremea regretatului dictator.
n acea zi, Directorul veni plin de
entuziasm la şcoal. Dup o vizit prin
toate clasele, n care trecu n revist
tinerii vnjoşi, se opri la a XII-a de
mecanici agricoli. Zece biei, unul mai
bine fcut dect cellalt ncercau s
recupereze anii pierdui prin pdurile din
vecintate, preferate şcolii.
- Mi Titele, cum i place la şcoal? Nu-i
aşa c e mai bine dect s crenglieşti
toat ziua?
- Ba da, domnule director! mi place mult,
mai ales c sunt şi cu Gicu, Nelu şi cu toi
ceilali pe care nu-i vedeam aşa de des. E
ca lumea aici, concluzion elevul n
spiritul şi vocabularul vremurilor.
- Titeluş drag, tu l ajui pe tatl tu n
gospodrie?
- Ei, uneori. Dar acum de cnd cu şcoala, m
pune la nvat şi mi spune c o s am
timp, slav Domnului, de treab n anii ce
vor urma.
- Asta nu e bine, Titele! Toi, uite chiar
şi eu, trebuie s mbinm nvtura cu
munca fizic. Tu ai vzut vreodat casa mea?
- Nu, domnule director!
- Atunci vino dup-amiaz ca s i-o art! O
s vezi ce se poate realiza cu mult munc,
dar şi cu nvtur bineneles!
Pe la ora 16, Titel intra n curtea domnului
director.
- Aaa, bine ai venit, mi Titeluş!
ncepu s-i arate acareturile gospodriei şi
apoi, parc pe nesimite, ncepu s-i
vorbeasc despre noua lui cas.
- Titeluş drag, tu eşti un biat bine
fcut! Ce-ar fi ca mine diminea s vii ca
s-i dai o mn de ajutor lui nea Fnic?
Are mare nevoie de un om pentru spat
fundaia casei! I-am spus c tu eşti un
biat de ndejde, de mare perspectiv!
- Da domnu director...
- Ce este? ntreb el, deranjat puin de
nceputul obieciei.
- Pi cum s fac? Dac vin aici la
dumneavoastr, nseamn c nu o s mai pot
veni la şcoal!
- Ei şi ce? Atia ani de zile ai tras
chiulul şi acum ai remuşcri?
- Da, dar ştii, a nceput s-mi plac
acolo, doar v-am zis azi-diminea. n plus,
vine şi bacalaureatul...
- Las mi Titele, o s vezi c o s iei
note foarte bune. Am eu grij, continu
directorul vorbind aşa, conspirativ...
- nc un lucru, domnule director.
- Ce mai este?
- Cum facem cu Decalogul elevilor?
- Cum adic?
- Pi, la primul punct scrie c nu se poate
numi elev acela ce nu ştie s scrie şi s
citeasc, iar dumneavoastr ştii c eu cam
am probleme...
- Cred c nu ai citit bine! Doar tu ai spus
c nu prea eşti stpn pe tine la astfel de
chestiuni!
Titel plec.
Pe la ora 8 seara, Vasiliu plec spre liceu.
Intr şi, ca de obicei la acea or, cldirea
era pustie. Ddu jos panoul Decalogului şi
modific o parte din primul ndemn.
A doua zi, l chem pe Titel.
- Ia uite ce scrie aici, mi Titeluş.
- Nu se poate numi elev acela ce dac ştie
s scrie şi s citeasc, nu munceşte pentru
o cauz nobil! reuşi biatul s citeasc
dintr-o dat.
- Pi vezi, mi! Uite ce bine citeşti tu,
iar de scris precis c o faci la fel de
bine. Nu-i aşa c ai semnat angajamentul?
- Da, ca toi elevii.
- Pi, vezi? i-ar plcea ca s fii
exmatriculat din cauza unui astfel de gest
absurd? Hai, gata cu trncneala! Astzi
rmi la ore, dar mine la ora 8 eşti la
mine, la cas! Ai neles?

Zece negri mititei vi se-arat vou
Unul s-a fcut gropar şi-au rmas doar
nou...
n seara aceleiaşi zile, directorul
se gndi: Dac, Doamne fereşte, vine vreun
inspector n control şi vede Decalogul aşa,
modificat? Plec şi dezlipi cu grij prima
regul.
Dimineaa, Titel se prezent
la datorie, dar se vzu pe dat c,
neexperimentat fiind, arunca pmntul dintr-
o parte a gropii n alta, aşa c lucrarea
amenina s stagneze la infinit.
Cred c i-ar mai trebui un ajutor,
gndi Vasiliu.
Al doilea pe care puse ochii fu
Gicu. Din nou, surpriz! Elevii nvaser
prea bine Decalogul (acum cu nou
porunci...) şi nu vroiau n ruptul capului
s lipseasc de la şcoal.
Directorul deja nvase drumul pe
nserat ctre instituia de nvmnt, aşa
c a doua zi, n fruntea panoului aprea
scris:
Prezena elevilor la orele de clas nu este
obligatorie!
Gicu se altur astfel lui Titel, n opera
de binefacere pentru o nobil cauz...

Nou negri mititei mai stteau la copt
Unul s-a dus cu Titel şi-au rmas doar opt...
Din nou, regula fu eliminat...
Trecuser dou sptmni de cnd
primele lucrri fuseser demarate. A doua
zi, directorul urma s primeasc lemn de la
o exploatare forestier. Nu ştia cnd anume
va sosi camionul şi avea nevoie de brae
serioase pentru a-l descrca. Modific cu
grij ce-a de-a treia regul:
Un elev are voie s prseasc şcoala pn
la
ncheierea orelor dac i se cere n mod
imperativ!
Nelu fu trimis ca s-i ajute pe cei
doi la descrcat, astfel c:
Opt negri mititei mai erau la fapte
Unul s-a mpiedicat de-un lemn şi-au rmas
doar şapte...
Pregtirea lemnelor pentru ridicarea
scheletului casei necesita for de munc
suplimentar. Directorul l lu pe Andrei
ce fcuse n ultimul timp mari progrese la
nvtur şi l conduse n
faa Decalogului.
- Ia uite ce scrie aici, mi bieaş!
Elevii au datoria de a munci pentru c
numai astfel vor deveni buni specialişti!
Elevul nelese şi plec fr
tragere de inim ctre casa domnului
director.
Şapte negri mititei nu lucrau la case
Unul s-a mai separat de ei şi-au rmas doar
şase...
ntre timp, banii s-au scurs.
Materialele de construcie, mna de lucru a
lui Fnic completat cu sticlele de vin,
obligatorii pentru ungerea mecanismelor
interne ale acestuia, l secaser de orice
rezerv financiar.
- Dragilor, pn poimine diminea
va trebui s aducei la fondul şcolii cte
50 de lei de fiecare. Uitai-v n ce hal a
ajuns cldirea aceasta! Vrei ca ntr-o bun
zi s pice pe voi?
Bogdan, revoltat de cerşetoria pe
fa, strig:
- Chiar aşa nu se mai poate, domnule
director! Ne-ai promis c nu vom mai da
niciodat bani pentru şcoal. Ai mei, chiar
nu au de unde s dea!
- Ai semnat! url Vasiliu. Ai
semnat! Te dau afar din şcoal!
n timp ce prsea liceul, Bogdan
arunc o privire absent ctre panou:

Niciun elev nu va mai achita vreodat
fondul şcolii,
dect dac va fi supus la presiuni
Toi ceilali elevi se supuser
docil, pentru c nu-i aşa, mai aveau puin
pn la bacalaureatul promis.
Şase negri mititei ddeau banii de opinci
Unul s-a mpotrivit şi-au rmas doar cinci...
Banii se epuizar repede, iar casa
ntrzia s se ridice deasupra solului.
De unde s mai scot bani? I-am stors deja
pe ştia destul! S nu nceap s-mi vin
prinii pe cap, c nu o s mai am
linişte!, gndea oarecum impacientat
Vasiliu. De fapt, ce poate s-mi reproşeze
cineva? Şcoala merge bine n continuare, iar
unii elevi nva binişor de iau şi burse,
ncheie el cugetarea n timp ce se mbrc
şi plec glon ctre liceu.
Elevii srguincioşi vor ceda bursele
pentru venituri extraşcolare
Neculai a lui Cpn nvase pe
brnci n ultima vreme şi se procopsise cu
ceva bnişori dai de stat. Se gndise ca s-
i pun deoparte, poate dup terminarea
liceului s se nscrie şi el, undeva la
oraş, la o postliceal. Se uita n fiecare
diminea ca s vad dac ceva din Decalogul
njumtit s-a mai schimbat. Revolta l
cuprinse atunci cnd şi ddu seama de
inteniile directorului şi prsi pe dat
cldirea, ameninnd c se va duce la oraş
pentru a reclama.
Cinci negri mititei erau ca-ntr-un teatru
Unul n-a mai suportat şi-au rmas doar
patru...
Atelierul liceului era slab dotat şi
doar cteva menghine, ferstraie şi ciocane
se mai vedeau pe bancurile de lucru. Lui
Vasiliu i trebuiau o grmad de coliere
groase, necesare pentru securizarea
mbinrilor structurii de rezisten.
Elevii au datoria de a fabrica cercuri
Vlad fu scos de la ore pe timp
nelimitat şi dus n atelier unde primi
sarcina de a executa coliere pn la noi
directive.
Patru negri mititei nvau ca vai de ei
Unul cercuri a fcut - şi-au rmas doar
trei...
Casa se apropia de sfrşit. Mai era
o lun pn la examenul de bacalaureat, dar
directorul ştia c toate lucrrile trebuiesc
terminate, altfel nu ar mai fi avut vreodat
şanse de finalizare. Curtea trebuia
curat, toate materialele rmase aranjate
n magazie, iar cei civa pomi
dezrdcinai n urma lucrrilor trebuiau
replantai.
Atunci cnd Onu, la intrarea n
şcoal, vzu scris:
Fiecare elev trebuie s planteze cel puin
un pom
plec singur ctre casa directorului, fr
ca s mai aştepte inevitabilul.
Trei negri mititei sufereau ca la rzboi
Unul pomi a semnat şi-au rmas doar doi...
Mobilizarea fu, cu o sptmn
nainte de examen, general. Casa trebuia
lcuit, gardul metalic, ce se cam zgriase
vopsit şi tot ce mai trebuie pentru o
gospodrie adevrat.
Elevii rspund pentru faptele lor
numai n faa directorului şcolii
Iliu şi cu Dnu nu vroiau n
ruptul capului ca s se duc. Deciser ca s
trag la sori cine va mearge mai nti.
Ghinionul se abtu asupra primului, ce ns
nu fu de acord şi se isc o btaie n toat
regula. Pn la urm, Iliu fu nevoit s
şi etaleze aptitudinile sportive pe gardul
directorului.
Doi negri mititei au ales cu pumnul
Unul a pierdut la box şi-a rmas doar unul...
Casa a fost ntr-adevr terminat la
timp. Bacalaureatul se ncheiase şi el, iar
toi bieii aşteptau cu sufletul la gur...
o nou sesiune. La intrarea elevilor, o
singur lozinc mai rmsese scris:
Respectai şcoala ce garanteaz o
educaie la cel mai nalt nivel!
Profesorul Vasiliu ieşise la pensie,
fiind tare mulumit de realizrile sale de o
via.
n toamn, din tren, cobor un
individ, cu un nceput de chelie şi cu
ochelarii puin czui pe nas, de parc ar
fi vrut s nceap o analiz atent şi
lucid a ntregii lumi. Pe drumul spre
liceu, noul director trecu pe lng casa lui
Vasiliu spunndu-şi n gnd: Uite, o cas
din aceasta mi-ar fi plcut s am şi eu!.
Intr n şcoal, iar dup o prim inspecie
a cldirii şi formul un prim obiectiv: N-
arat ru pentru un liceu de la ar, dar la
intrarea elevilor trebuie s scot ndemnul
acela comunist. Poate c ar trebui s
concep, aşa, un Decalog al elevului...
 
                        Data înregistrãrii textului: 05.07.2007
                        Numãr accesãri / comentarii: 894 / 0
 
Texte recente
Nr Autor Domeniu Data text Titlu text A/C
1 cotangenta POEZIE 24.09.2017 între isterie şi istorie e doar o literã 4/0
2 cotangenta POEZIE 24.09.2017 toate filozofiile trec obligatoriu prin buric 4/0
3 bis POEZIE 23.09.2017 din poezie nu se mai iese 6/0
4 bis POEZIE 22.09.2017 Avea pe sân tatuat un sãrut 3/0
5 Mariami DIVERSE 22.09.2017 Fluturele şi maşina timpului 13/1
6 Daniel BG POEZIE 21.09.2017 Adesea când ridic condeiul 20/0
7 ladyinblack POEZIE 21.09.2017 Un trup firav ,cuvântul 16/0
8 elbi POEZIE 21.09.2017 Ca dintr-un vis 17/0
9 anvlpopescu POEZIE 20.09.2017 Mã doare 27/1
10 Mariami POEZIE 20.09.2017 Cuvânt înainte 11/0
11 IRINA ISMAIL POEZIE 19.09.2017 Dans 13/0
12 IRINA ISMAIL POEZIE 19.09.2017 Iubirii 12/0
13 Daniel BG POEZIE 19.09.2017 Şi plouã şi tunã 25/0
14 bis POEZIE 19.09.2017 Doar iubire şi cuvânt 18/0
15 cotangenta POEZIE 19.09.2017 poezia are nişte craci trãznet 19/0
16 cotangenta POEZIE 18.09.2017 nu ştiu de ce separaţi morţii de vii 25/0
17 Mariami POEZIE 18.09.2017 Originea lumii 15/0
18 cotangenta POEZIE 17.09.2017 din nebunie nu se mai scot esenţele 15/0
19 cotangenta POEZIE 17.09.2017 realitatea e cel mai bun vis 18/0
20 Mariami POEZIE 17.09.2017 Caietul cu însemnãri 4 13/0
[ HOME ]
Comentarii recente
Nr Autor text Titlu text Comentator Text comentariu
1 Mariami Fluturele şi maşina timpului Mariami acelaşi - dacã -...
2 anvlpopescu Mã doare elbi Bun venit pe Noduri!...
3 elbi Rugând cerul ruddy Mda, am sluji cu toţi p&a...
4 elbi Poem de duminica ruddy Vers eliberator! Aşa l-am...
5 ruddy Sã mã iubeşti! ruddy Hei, mulţumesc dragilor!...
6 IRINA ISMAIL RUTINA Mariami Dacã nu aş lua &ic...
7 IRINA ISMAIL Anotimp risipit Mariami Nu s-a risipit nimic, simţ...
8 Mariami Curgere Mariami Urarea ta a venit tocmai c&ac...
9 ruddy Sã mã iubeşti! elbi Frumos!...
10 Mariami Curgere elbi Bine ai venit pe NODURI!!...
11 cotangenta cine sã-mi mai înţeleagã dansul elbi Frumoasa-i muzica din inima ta...
12 ruddy Sã mã iubeşti! romulus Versuri frumoase care transmit...
13 cotangenta punctul de intersecţie cu fericirea cotangenta Tot asa cred si eu, Mariami! ...
14 cotangenta cine sã-mi mai înţeleagã dansul cotangenta Va multumesc din suflet!...
15 elbi Poem de duminica romulus Mi-au plãcut aceste ver...
16 cotangenta cine sã-mi mai înţeleagã dansul romulus O altfel de poezie,metafore in...
17 cotangenta cine sã-mi mai înţeleagã dansul Mariami Metafore - apropiate, dep&atil...
18 cotangenta punctul de intersecţie cu fericirea Mariami Fericirea existã î...
19 Daniel BG NOI Mariami Poezia prezintã o reali...
20 cotangenta o lume din ce în ce mai rotundã Mariami Lumea nu-şi foloseşt...
[ HOME ]
[ Click aici pentru a vedea un autor / text la întâmplare! ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Editura InfoRapArt
EXPOZIŢIE DE CARTE
Viorel DARIE, Eternele visari, Ed. InfoRapArt, Galati, 2010
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN