Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Universul este un cerc al carui centru e pretutindeni, iar circumferinta nicaieri.» - [Blaise Pascal]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  15409839  
  Useri online:   3  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
 
[ PROZA ] Victor Cilinca

IMPARATUL GUNOAIELOR
 
basm politic

Se dedic motanului meu, Smoke

Trieşte, la marginea unui mare oraş, la
captul cartierului celui mai srac din
lume, acolo unde ncepe cmpul cel mai
pustiu dintre cmpiile cele mai pustii,
umede şi reci, att de departe de casele
celorlali oameni, nct chiar la o palm n
spatele csuei sale se casc nspimnttor
hul gropii de gunoi a ntregului oraş,
acolo vieuieşte din te miri ce un om care
şi duce zilele foarte-foarte singur. Att
de singur, nct, de cnd nimeni nu l-a mai
strigat pe numele su de familie, el nsuşi
l-a uitat. De mult vreme nimeni nu l-a mai
alintat pe numele de botez, nct nici el nu-
şi mai spune de mult vreme n vreun fel.
Nu trebuie ns s v fie mil de el, ct
vreme nu-i cunoaştei adevrata şi tulburea
sa poveste...

Rareori, atunci cnd omul se ncumet s-şi
lase gunoaiele peste care stpneşte, care
ncep s se adune din spatele casei sale şi
pe care le supravegheaz cu o curiozitate de
neneles prin unica ferestruic a casei,
şi cnd şi face curaj s intre n oraş,
nici mcar atunci nu se duce chiar pn n
centru, ci doar pn la cel mai mrginaş
dintre cartierele mrginaşe, de unde cumpr
pine ct s-i ajung pentru mai multe
sptmni, pltind cu bnuii descoperii,
pierdui de alii printre gunoaie. Dar nici
atunci nu-l bag nimeni n seam, pentru c
se vede de departe ct de srac şi
zdrenros este, iar srcia are un miros pe
care oamenii obişnuii - dar n special cei
mai nstrii - nu-l pot suporta fr s
tuşeasc, fr s se nece, fr s se
sufoce şi fr s li se fac sil. Aşa
nct, atunci cnd un srntoc de la
marginea cea mai srac a celui mai srac
oraş din mprie ajunge pe strzile
oamenilor foarte bine mbrcai, ori chiar
pe strduele oamenilor obişnuii - dar mai
ales n calea celor care au prea muli bani -
aceştia trec imediat pe partea cealalt a
strzilor, de parc exact acolo ar avea
treab. Sau mcar ntorc capul n alt
parte, numai s nu-l mai vad pe srntoc -
atta li se face ru din mila lui...

Nimeni nu bnuie ns c, pentru o vreme,
tocmai omul acesta care pşeşte parc cu
fric printre oameni care nu-l vd şi nu-l
aud, a fost omul cel mai puternic din
mprie. Pentru cine nu a ajuns nc acolo
n excursie, vom lmuri c este vorba despre
mpria Brnzei, ara unde vacile dau
atta lapte, nct uneori şi apa rurilor
are gust de zer, iar vcuelor fruntaşe la
producia de lapte li se fac duminica
diminea copitele cu crem de ghete...

Dar s v spun acum povestea secret a
omuleului singuratec care a fost pentru o
vreme, aşa s ştii, mpratul Gunoaielor
din mpria Brnzei. Astzi, el st ns
singur n csua sa izolat, aplecat peste
Prpastia Gunoaielor, iar csua sa amrt
este parc la fel de curioas ca şi stpnul
sau, privind peste Prpastie - marea groap
de gunoaie a oraşului. Şi acum, ca şi
nainte de vremelnica lui mbogire, cel
mai srac om din inut petrece mult vreme
alegnd obiecte nc folositoare pentru
cineva lipsit de pretenii, dintre micile
bogii adunate din ceea ce arunc oamenii
jos, chiar sub geamul su. El coboar n
fiecare zi ct mai jos, pn unde se
rostogolesc pungile sau cutiile pline de
mizerie pe care tot n fiecare zi, din zori
şi pn-n noapte, le aduc maşinile de gunoi
care strng tot ce este stricat, murdar sau
nefolositor de la ceilali oameni, tot ce
oamenii vor s uite sau doresc s ştie ct
mai departe. Toat ziua se plimb şi iar se
plimb omul cel singur printre gunoaie, dar
rareori lucrurile pe care le strnge
dimineaa i se mai par seara demne de a fi
duse sus, n csu. Ia n schimb de fiecare
dat cu el mirosul gunoaielor, cu care el s-
a obişnuit, dar care l ine departe de
orşeni atunci cnd, tot mai rar, merge prin
oraş. Chiar dac d cu mult pasrfum pe
haine, oamenii l simt venind de la mare
distan şi strmb din nas...

Cine se pricepe la gunoaie, n special
Doctorii de Gunoi, care predau, la
Facultate, Ştiina mblnzirii gunoiului,
ştiu c oamenii arunc cel mai repede
resturile de mncare, dar leapd de
bunvoie şi hainele care nu le mai vin sau
sunt demodate sau sunt prea rupte ca s le
mai poarte ei nşişi... Oamenii arunc
mobil stricat sau care nu mai este n ton
cu moda, arunc farfurii şi oglinzi crpate,
care aduc ghinion, arunc şi cadouri noi,
dar primite de la persoane pe care nu le pot
suferi. Arunc uneori cri n care nu mai
cred, sau cri prea vechi şi obosite,
nlocuite ntre timp de cri noi, goale dar
cu coperi lucioase. Sunt aruncate fr
regrete televizoare prea vechi ori prea
stricate, oale sparte, ceasuri de buctrie,
cuite rupte, linguri ruginite. Uneori,
lumea arunc un dar vechi atunci cnd
primeşte altul nou... Dar sunt aruncate la
gunoi şi scrisori de prietenie sau chiar de
dragoste de la oameni care s-au uitat.

Omul cel singur nu ştia ce surpriz l
aştepta de fiecare dat, ce va mai gsi sau
descoperi, n afar de cele cteva monezi cu
care putea apoi s-şi cumpere pine. Din
care nu uita s lase cteva firimituri şi
pentru şoriceii care triau sub csu şi
mişunau, ca şi el, n cutare de lucruri
importante numai pentru ei, prin Prpastia
Gunoaielor.

De prea multe ori, din saci ntregi de
gunoaie care fumeg sub cer, alunec cte un
cercel mic de aur, pierdut de o fat n timp
ce era srutat, sau un inel cu piatr
scump aruncat la desprire de logondica
unui marinar plecat peste nou mri, cte un
ceas de buzunar de argint cu lan de buzunar
de argint, aşa cum se purta odat şi acum nu
se mai poart, cri rare, unele chiar
semnate frumos pe prima pagin de scriitori
vechi, de mprai pensionari ori de mari
generali n rezerv. Sau jocuri de şah din
care s-au pierdut cteva piese sculptate n
fildeş, rame frumoase, aurite odat, cu poze
n care nimeni nu mai ştie acum cine este
cea care zmbeşte...
Omul alegea tot ce prea s aib un rost
ori importan şi urca apoi cu greu, cu
greutatea n spinare, ore ntregi, malul
aproape drept al Prpastiei, pn la csua
lui gheboas. Unde, dup ce se odihnea
puin, se apuca s cerceteze prada. Cel mai
mult i plcea s gseasc şi s pun cap la
cap cioburile vaselor de pre. Astfel, toat
casa i era plin de vase de pre, care nu
aveau ce cuta ntr-o cas att de srac.
Doar dac te apropiai, observai c toate
vasele erau alctuite din cioburi - nu le-ar
mai fi cumprat nimeni! Iar dac le umpleai
cu ap, apa curgea pe dat din ele, ca prin
sit. Iar atunci cnd omuleul strnuta,
cioburile se mprştiau prin cas, de
trebuia iarşi s le tot caute pe sub
zdrenele de covor

Dar parc şi mai mult i plcea omului s
adune şi s pun cap la cap scrisori sau
bileele de dragoste, rupte şi aruncate de
cte cineva, cu nepsare sau la furie.
Uneori, trebuia s coboare zile, sptmni
şi chiar luni, s scormone, s sape şi s
cerceteze adnc, pn gsea toate cioburile
trebuitoare sau toate bucelele lips din
scrisoare, duse cu rutate de vnt pn la
mare distan. Cea mai mare bucurie era
atunci cnd mai apoi venea cte un rspuns
la vreo frumoas scrisoare de iubire, pe
care abia reuşise s o fac la loc, din
buci. Dar rspunsul era de multe ori şi el
rupt n fşii sau n bucele mici - şi mai
mrunele dect la prima scrisoare!

Doar n zilele cenuşii, care urmau lungilor
nopi ploioase de toamn, omul cel singur
rmnea nchis n cas, nencumetndu-se s
mai coboare n Prpastia Gunoaielor. Fcea
atunci puin cldur, punnd pe foc
scrisori cu ştampil, dosare şi nştiinri
de la Poşt, venite de la Primrie ori chiar
de la Guvern, din cele pe care le descoperea
n cutia sa poştal - ultima cutie poştal
din ultimul oraş din mprie. Cci
scrisorile cu ştampil ajung la toi, dar la
toi oamenii, la regi ca şi la cei mai
sraci, ba chiar la cei care nici nu ştiu s
citeasc, ba şi la cei care nu vor s
primeasc scrisori şi la cei crora nu le
scrie nimeni...

Cnd rsrea soarele printre picturile de
ploaie cu miros de toamn btrn,
singuraticul privea prin singurul su
gemule, aflat chiar n spatele casei, pe
unde nu treceau drumuri şi nu erau flori,
dar care avea o bun vedere la Prpastia cu
Gunoaie, şi atunci omul se gndea cam la ce
mari tezaure ar putea el descoperi mine sau
poimne, ce mici comori uitate, pierdute sau
chiar aruncate, de oamenii care şi pot
permite s piard multe fr s regrete prea
mult, pentru c au pierdut un singur lucru
important sau pentru c au pierdut TOTUL mai
nainte de a pierde lucruşorul acesta
preios care a ajuns la Groap...





CAPITOLUL 1

Cum s-a ntlnit srntocul de gunoier cu
un mic ajutor neaşteptat şi cum i-a promis
Maximus, şoricelul ochelarist, c o s-l
fac dintr-o dat mprat.

Pot s v povestesc cum a nceput povestea
noastr, nu demult, ntr-o astfel de
diminea umed, n timp ce n soba crpit
cu a ardeau duduind, cu flacr albastr,
nişte legi tiprite pe hrtie bun de
Guvernul care promitea c sracii o vor duce
de anul viitor mult mai bine dect anul
trecut - bineneles, dac vor avea rbdare
şi nu vor crpa de foame pn atunci...

La picioarele patului de ziare pe care se
odihnea, stnd ntr-o rn cu ochii la geam,
omul cel mai singur auzi un foşnet mic-mic-
mic.
- Or fi şoarecii, şi spuse el fr s se
prea mire, chiar cu glas tare, pentru c
obişnuia, fiind singur, s vorbeasc totuşi
cu cineva. Şi acel cineva era ntotdeauna
el!

Dar foşnetul reveni mai puternic şi, la
picioarele omului, aşezndu-se fr team,
ct mai comod, pe un ziar confortabil din
vara trecut, cnd ştirile erau ceva mai
umflate, dar mai moi, acum ns un ziar cam
ros de ploi, şi fcuse apariia un şoricel.
Nici acest lucru nu ar fi fost de mirare,
pentru c şoriceii luau deseori masa n
csu, primind cu recunoştin firimiturile
pe care omul le druia. Nu ar fi fost deci
ceva de mirare, dac şoricelul acesta grsu
nu ar fi fost mbrcat ca pentru bal, cu o
hain lung (fr nici un petec, pe toat
lungimea ei!) şi n-ar fi purtat ochelari
rotunzi, foarte rotunzi! Cum nu se mai
poart astzi şi n tot cazul mai rotunzi
dect vzuse vreodat omul nostru.
Şi şoricelul tuşi, şi drese glasul, şi
şterse boticul cu o batistu de şoricei şi
ncepu primul conversaia:
- Ştii, NOI ne-am gndit c ar fi bine s
fii mpratul nostru. Toi ceilali oameni
sunt prea ocupai s se gndeasc unde s ne
mai pun capcane, cum s ne otrveasc, sau
s oploşeasc n cas cotoii graşi, numai ca
s ne pun pe noi pe fug. Aşa c nu ne mai
gndim la ei, ne gndim direct la mata şi
i propunem deci s accepi ca s ne fii
conductor. De ani de zile te tot vedem
cobornd n Prpastia Gunoaielor, cutnd,
alturi de noi, printre resturi. Doar
c mneatale caui scrisori de dragoste
rupte, n timp ce noi cutm coji de pine
pe jumtate uscate sau felii abia muşcate de
salam. Ne-am gndit deci c ne-ai putea
proteja de ceilali oameni, ba chiar s ne
asiguri puterea asaupra pisicilor. n
schimb...
- n schimb?..., ntreb omul, care şi
revenise repede din uimire. Ce-ar trebui s
primeasc n schimb onorabilul mprat al
vostru? Salam puin nemuşcat sau proaspt
aruncate coji vechi ntregi de pine?!

Şoricelul tuşi important, se mai şterse o
dat la botic cu batistua de şoricel, şi
scoase, important, ochelarii cu sticle
rotunde (mai rotunde dect vzuse omul
nostru vreodat!) şi spuse rar, ca s se
fac neles chiar şi de un om:
- NOI suntem adevraii stpni ai
secretelor şi ai bogiilor oamenilor, numai
c nu ştim ce s facem cu ele; un om ar şti,
ns! Cutm zile şi zile ntregi pn gsim
o biat mbuctur de caşcaval, şi aceea
mucegtit, dar de prea multe ori gsim bani
de aur, mici bijuterii preioase... dar
numai pentru oameni! Nou nu ne sunt
folositoare: i imaginezi vreun şoricel
ducndu-se la magazin şi cernd o bucat
mare de brnz, apoi, la casa de marcat,
scuzndu-se: Ştii, nu am mruniş la mine,
dar v dau n schimb o za de brar de
argint sau un dinte de aur?

- Mda, sun frumos, se gndi cu glas tare,
ca de obicei, omul. Pn acum am gsit doar
un ceas argintat, dar fr naşinrie
nuntru, şi multe vase chinezeşi sau fcute
din cristal scump, de Boemia, dar, uit-le:
sunt toate numai cioburi! Dac aş gsi de
pild mcar un ceas aurit, aş fi destul de
bogat şi ntr-o zi poate c m-ar pune
primar. Aşa aş putea avea grij şi de voi,
şoriceii. V voi putea apoi trimite zilnic,
chiar aici, cutiue de caşcaval nvelite n
poleial roşie, galben ori albastr...

- Mai mult dect att, continu şoricelul,
ridicnd o gheru ca un deget, spre luare-
aminte. mpratul nostru ar fi nu numai cel
mai bogat om din toate timpurile, ci şi cel
mai puternic, pentru c el ar şti toate-
toate-toate, absolut toate secretele din
oraş - dar, ce zic eu? Toate-toate-toate
secretele-secretelor, din ar şi din Lume.
Nimic din ceea ce fac mpraii, regii,
preşedinii sau genaralii nu ramne un
secret pentru noi. Secretele lor
extraordinare, trecute n dosare sau
povestite n scrisori sau pe bileele ajung
jos, n prpastie. Par pe veci ngropate
dup ce stpnii lor, al secretelor, au
mototolit sau chiar au rupt mrunt-mrunt
hrtia pe care au fost scrise. Uite, şeful
Armiei mprteşti, generalul Credinescu,
care a scris unui vr din alt mprie c
ar vrea, n primul concediu, s-l trdeze pe
conductorul rii, ar da orict s nu ducem
scrisoarea la ziar (şi aici şoricelul btu
cu picioruşul n hrtia veche pe care
sttea). n schimb, ne-ar da civa saci de
aur, din care i-ai construi un palat, iar
noi am mnca brnz şi salam cu msline
civa ani la rnd! Poate c s-a rzgndit
şi a rupt scrisoarea nainte s o trimit -
nu conteaz, tot ne va da gologanii ca s nu-
l prm! Sau, uite, un inventator care a
rupt din greşeal tocmai foaia pe care
scrisese formula unei mari invenii, la care
a lucrat cincizeci de ani, ne-ar oferi chiar
şi viaa lui, numai s-i dm napoi formula
pierdut! Am putea s-i cerem n schimb s
fac invenii şi pentru noi, ca s o ducem
astfel mai bine. S ne fac de pild
maşinue ct un pantofior, chiftele care s
se umfle ca balonaşele de gum, televizoare
ct o cutie de chibrituri mici, cu
prezentatori cu musti, dar şi cu codi,
tunuri care s trag pn departe cu gina,
bombe cut fum de ardei, sau casetofoane ct
o gmlie de ac, la care s ascultm
chiciala zilei. Sau, un mprat care a
trimis scrisori secrete, cernd duşmanului
s-l ierte, numai s nu vin cu oaste, nu ar
vrea s afle şi supuşii si cam ce fel de
mprat, laş, au ei. Ar putea mpratul s-l
pun ministru pe cel care i aduce acea
scrisoare, pe care mpratul o credea
distrus? Ar putea! Ba s-ar putea ca ntr-o
zi s-i lase chiar şi tronul! Multe secrete
din lume au fost rupte şi aruncate la gunoi,
oamenii dorm ştiindu-le pierdute pe veci,
dar şoriceii ştiu s le adune şi au rbdare
s lipeasc la loc hrtiile rupte, orict de
mici ar fi bucelele şi oriunde ar fi ele
duse de vnt. Aşa, avem bine pstrate
secrete mari, pe care cei care le-au pierdut
nu ar vrea s le ştie salvate...
- Nu este frumos s furi secretele
oamenilor, spuse, stnd foarte puin pe
gnduri, omul. Dar ceilali oameni nu mi-au
fcut niciodat bine şi de foarte multe ori
mi-au fcut chiar mult ru... De ce s nu
fiu şi eu puin mprat, chiar şi unul ru,
dect un biet gunoier bun?

Şoricelul se plec atunci n faa
mpratului.
- Majestate, dendat şoriceii domniei
voastre vor ntinde o mas mprteasc, cu
cele mai noi resturi aduse din groap! Avem
chiar şi un dop proaspt de şampanie, nc
umed, pe care, dac nu v este cu suprare,
l vom mirosi pe rnd, dac, aşa cum
bnuiesc, mi vei da şi mie vreun rang pe
msura importanei mele.

- Foarte bine. Tocmai te-am şi numit ntiul
meu ministru! Dar... cum te cheam?
- M numesc Maximus Quitzush şi nu altcum,
Mus sau Ximuş, cum ndrznesc nc unii s
m mai poreclesc, se nclin cu importan
noul nti mistru. Dar, fcnd prea jos
plecciunea, ochelarii proasptului nti
ministru czur de pe nas. Norocul su -
ochelarii cei rotuzi (n-ai vzut nicionat
ceva mai rotund dect acele lentile!) czur
pe ziarul cel moale.
Dar mpratul se fcu c nu a observat, ba
chiar se strdui s nu pufneasc n rs, ca
s nu se ruşineze ministrul lui chiar din
prima zi, n faa supuşilor. Care or fi fost
ei nişte şoricei proşti, dar mcar erau
muli!

Dup ce şoricelul se retrase ca s
organizeze festinul, Imparatul inu n
continuare un sfat de tain cu el nsuşi, la
care nu avu ns nedere s invite pe
nimeni. De dup o ceap-de-ap, ascuns bine,
Maximus auzi ns totul, pentru c
miniştrii, mai ales ntii miniştri, ştiu,
de, s trag bine cu urechea, iar fostul
gunoier se gndea cu glas tare, pentru c
obişnuia, fiind mereu singur, s vorbeasc
totuşi cu cineva. Şi acel cineva se ntmpla
ntotdeauna s fie chiar el!
- Cred c acest Mus-Ximuş, ct este el de
mic, tot i destul de deştept ca s m
nvee cum s m fac o vreme mprat.
Oricum, nu pierd nimic, cci oricum m
plictiseam, şi spuse gndind tare noul
mprat.


CAPITOLUL 2

O mas cu resturi scumpe, apoi se pune la
cale dobndirea necuvenit a zece crue
pline de caşcaval şi predarea ctre şoricime
a cmrilor mprteşti.

Şi pe dat ncepur s rsar din toate
ungherele şi crpturile şi gurile şi
evile şi lufturile şi cotloanele casei cete
de şoricei grbii, care crau n spinare
sau trgeau, legate cu sfori de mtase, de
la mrişor, cele mai proaspete bunti
adunate de prin gunoaiele de azi ori chiar
trufandale furate noaptea de prin
buctriile restaurantelor, bravii şoricei
pclind ori chiar nfruntnd pentru aşa o
cauz nobil fioroasele pisici. Pentru
mpratul lor, şoricuii munciser nc de
ieri ca s strng attea şi attea
firimituri, felii, buci, mbucturi,
sosuri, zeme, scursuri, amestecuri care de
care mai ochioase, care de care mai
gustoase, care mai de care mai nmiresmate
şi proaspete - bineneles, dac ineai
totuşi cont c unele nu degeaba fuseser
aruncate mai nti la gunoi...
Masa şchioap a mpratului se umplu iute cu
toate bucatele adunate cu greu de prin
mprie de ctre noii si slujitori. Şi
ncepu festinul mprtesc, de fa cu
supuşii.
La ct trudiser, alde Chilu, Mama-Chi,
Ha-Chi şi Chiişor, şoriceii care aveau
cuib chiar n podul csuei mpratului,
micuii se gndeau c va ajunge pentru o
sptmn de petreceri. Para-Chi, Chiuş,
Mau-Chiu, Chiandru şi Chiimia, şoriceii
care locuiau n prima cas din vecini, la o
vduv btrn şi srac, şi nchipuiau c
bucatele vor fi ndestultoare chiar pentru
o lun ntreag. Ba chiar c, n mrinimia
sa mare, adic pe msura nlimii
mpratului, acesta chiar i va invita şi pe
ei la mas. Hmesit, mpratul ciuguli ns
bucile de carne şi de pine ceva mai mari,
adun n podul palmei frnturile mici de
brnz Camambert şi le arunc, dintr-o
singur mişcare, direct pe gtlej, apoi
mtur cu muchia palmei şi ultimele
firimituri rmase. Ar mai fi vrut, sracul,
şi altceva: numai ce i se trezise foamea,
amorit de atta timp, iar acum se ntindea
de plcere, c mruntaiele ncepur chiar s-
i chiorie, de crezur şoriceii c ncepe s-
şi acordeze instrumentele o orchestr mare,
adus n cinstea evenimentului nscunrii.
Auzi, festin: hap! şi masa a rmas goal!
Şoriceii oftar, cnd vzur ce se alesese
din isprava lor. Dar Maximus, care era
acum, dac nu ai uitat, ntiul ministru al
mpratului şi n aceast calitate oficial
veghea, scruta, pzea şi salvgarda totul,
cocoat plin de ifose pe toarta cnii de
ceai, uitndu-se ca masa s fi fost servit
aşa cum se cuvenea unui mprat, se nclin
cu att de mult respect prefcut n faa
naltului mncu, nct ochelarii i czur
iar. De data asta, tocmai n fundul cnii de
tabl. Ca s nu se observe, spuse:
- nlimea ta (de fapt, pe lng ei,
mpratul era, cu adevrart, foarte-foarte
nalt), supuşii tare s-au ntristat c nu au
putut ntinde azi o mas destul de
mbelşugat... Dar aceasta arat şi ct
nevoie avem noi de ajutorul mriei tale. Noi
am şi pregtit pentru nceput o scrisoare,
gsit anul trecut n Prpastie. E o
scrisoric de tain, prin care Visternicul
mpriei Brnzei se ndatora s plteasc
o cru plin de galbeni suntorii
ranilor care s-au spetit toat vara pe
moşiile mprteşti. Cum a venit ns toamna
şi hambarele mprteşti, dar şi cele ale
Vistiernicului, au fost pline-ochi, de nu se
mai nchideau uşile din pricina gruşorului
şi ppuşoiului crat acolo de rani cu
cruele rneşti cele mari, iar cmrile s-
au umplut şi ele pn sus cu putine de lapte
alb si gras, de ieşea smntna peste
pervazuri, Vistiernicul a trimis ntr-o
noapte un slujitor dibaci, care a furat
nelesul scris, prin care omul mpratului
Brnz se angajase s plteasc ranilor
grnele şi laptele. Chiar n acea noapte,
Vistiernicul a primit nscrisul furat şi,
pentru mai mult siguran, l-a rupt n mici
bucele şi l-a aruncat exact la gunoi. Aşa
a ajuns pn la noi, n Prpasia Gunoaielor,
unde nu se pierde nimic, iar noi am adunat
cu rbdare bucelele, spnd ncet,
sptmni şi luni, ca arheologii, apoi le-am
lipit cu fin umezit n gur. Cei mai
şirei şoareci, care au ros o via cri
deştepte prin Biblioteca mprteasc, au
trudit la lumina lumnrilor noapte de
noapte, ca s lipeasc dup neles
bucelele şi iat-i acum hrtia preioas,
i-o punem la picioare!

Şase şoricei, neamuri cu Chilu, tocmai
trau o foaie de hrtie reparat ca vai de
lume dup ce fusese rupt mrunt-mrunt de
Vistiernicul cel cu degete groase şi
hrpree. Se vedea ns destul de bine
scrisul vistiernicesc şi pecetea
mprteasc şi semntura Vistiernicului
care scria acolo c le va da ranilor zece
crue cu bani de aur pentru munca lor.
- l vom trimite pe Chiuş cu un petecu din
aceast nelegere, ca dovad c o avem, iar
Para-Chi o s pun alturi o scrisoric
pentru Vistiernic, pe care nlimea
voastr, n nelepciunea dumnetale, o vei
ticlui ct mai bine... Para-Chi o s i-o
lase chiar ct mai pe pe pern...

- Am neles, spuse repede mpratul, cci
un mprat se cuvine s arate imediat c a
neles tot, chiar dac nu prea ştie el
exact despre ce o fi vorba n propoziie. i
voi scrie ndat Vistiernicului cel ticlos
s dea imediat ranilor pclii cele zece
care cu aur cuvenite pentru hmleal. Şi,
bineneles, s scape vreo doi galbeni şi
pentru mine, ca s nu-mi fie munca degeaba.
C doar nu oricine poate s fac rost aşa,
ceac-pac, ct ai bate din palme, de o
scrisoric mai nti rupt şi apoi att de
bine fcut la loc!

Deşi nu avea nc ochelarii puşi napoi pe
nas, Maximus sri de pe toarta cnii de ceai
tocmai sus, pe gulerul jegos al hainei
mprteşti, şi i şopti mpratului la
ureche, ca s nu-l fac de rs tocmai n
prima zi fa de noii supuşi, proşti pe
douzeci de ani, da totuşi att de muli:
- Uite ce-i, bre mprate, doar nu crezi c
puteai gsi singur-singurel scrisorica asta
şi c ai fi putut s-o şi lipeşti bucic cu
bucic, n vecii vecilor! Fr scrisorica
asta, rmnem n continuare cu toii cu
burile chellind singure de foame: şi noi,
da şi matale! Aşa c f bine şi cere-i
Vistiernicului cel ticlos nu s-i dea
galbeni, ci s te pun Ispravnic peste un
jude, sau chiar, m gnesc acum, chiar
Sfetnic Principal al mpratului Brnz.
Cere şi s-i dea pe mn cmrile şi
buctriile mprteşti! De asemenea, s-i
ceri, dac nu i-o fi cu suprare, un tain
de (şi aici scoase iute din buzunar o foi
de igar pe care notase din timp numrul
supuşilor, numrul minim de mbucturi
cuvenite fiecruia şi cam ce şi dorea
şoricel cu şoricel - cele mai multe
mbucturi fiind cerute de mncul Chilu,
care era mai gras şi era deci mai fomist).
S-i ceri, auzi?!, n fiecare zi, trei
crue cu roi de caşcaval, o remorc de
tractor plin cu putine de brnz şi vreo
dou roabe cu coji calde de pine, abia
scoase din cuptor. Pe care s le aduc, cu
toatele, aici, la groapa dumitale
mprteasc!

mpratul se scrpin n barb: nu se
gndise s cear o slujb mparteasc n
schimbul scrisorii. I-ar fi stat lui bine, e
drept, s fie şef peste ceva, dar oare n-o
fi prea de munc s fii barem un Ispravnic
de isprav, darmite Sfetnic Principal?
Maximus ns parc i ghici gndul:
- Şi ca ispravnic, şi ca Sfetnic Principal,
nu-i munc mai deloc! Tot ce ai de fcut
este s strigi din cnd n cnd la oameni:
mai ales dimineaa, la prnz şi seara. Ei
ştiu şi singuri ce slujbe au de fcut, ns
cu ct i beşteleşti, i ocrşti, i
blestemi şi-i afuriseşti mai mult şi mai
des, cu att or s te recunoasc mai repede
de stpn şi chiar or s te iubeasc! Şi n-
or s mai ndrzneasc s mai chicie n
front!

mpratul Gunoaielor tuşi, n semn c a
neles, şi se adres imediat mulimii de
roztoare forfotitoare şi amuşintoare şi
zdupuitoare şi chicitoare de la picioarele
lui. De fapt, ca s aud mai bine, unii
şoricei i se şi urcaser pe genunchi sau
chiar n poal, iar Mama-Chi, care era mai
tare de ureche la vrsta ei, se cocoase
pn n buzunarul de la piept al mparatului
G - cum i spuneau deja şoriceii-copii, ia
obraznicii de se plimb toat noaptea pe
rotile prin buctriile de var. V spun
nc de pe-acum: curnd, dup ce noul
mprat şi intr n slujb, şoricuii
ncepur s poarte chiar tricouri şi şepcue
cu iniiala mpratului: G!

- Dragi supuşi mblnii, li se adres acum
mpratul şoriceilor. Am vrut doar, ha-ha,
s v ncerc isteimea, atunci cnd am spus
c ranii şi vor primi plata cuvenit
pentru munca lor! Nu, rnoii nu vor primi
nici mcar o jumtate de galben, ct s
moaie n ceai n loc de biscuite! Ce, vzut-
ai voi vreodat vreun ran care s v lase
de bunvoie ceva de haleal, care s nu v
cate prin fn cu furca-n mn şi s nu
hrneasc me duşmnoase care s v
descopere prin cotloane, sau s nu pun
mcar otrav sau capcane n cmar şi
bucatrie?! Nu, domnu Chilaru, pardon,
Chiuş şi cu tovarşul su Para-Chi vor
duce un masaj din partea mie Vistiernicului
din mpria Brnzei. i voi cere pentru
voi toi, aşa s ştii, cte zece crue
umflate cu caşcaval pe zi, cinci care babane
cu brnz şi cheile de la cmri. S avei
adica ce roni, pn vi se vor face
burticile ca merele domneşti şi muşchii ct
ciuberele, s putei pune caşcaval chiar şi
la banc, ba chiar s v uitai la el cum se
stric, pentru c o s v şi sturai de
attea dmburi şi dealuri şi creste şi muni
de caşcaval cte voi aduna io aici! Voi
porunci apoi slujbaşilor mprteşti s
mbrace uniformele anti-m şi s strpeasc
toate mele, pisicile, pisicuele, motanii
şi cotoii din mprie. Şi voi pune pe
meşterii şi inginerii şi meseriaşii
mprteşti s fac uşie scunde de dou
degete la toate bucatriile, ca s putei
intra n voie noaptea orunde la osp
mprtesc!

Şoricimea izbucni n chicieli nalte şi
urale de fericire, iar Chiifael, pictorul,
se apuc pe loc s-i fac, pe o fa de
mas, un portret mparatului Gunoaielor - ce
credeai? -, anume din maionez, vin roşu şi
za de cafea, n lips de alte culori mai
pricopsite.


CAPITOLUL 3

Cum ajunge mpratul Gunoaielor aproape
sfetnic al mpratului Brnz (plecat
personal n vilegiatur prin alte
mprii), nu nainte de a se tot mbrca
şi a mnca şi iar mnca vistierniceşte...

A doua zi diminea, cnd Vistiernicul
mpratului se trezi şi vru s-şi şterg
nasul, ddu chiar peste petecul din
nelegerea sa cu ranii, pe care-o ştia
pierdut pe veci, stnd pe perin bine lipit
cu fin umezit. Pentru c, mahmur, apucase
s-şi şterg nasul cu ea, Vistiernicul
şterse n sil hrtia, apoi citi pe spatele
ei, unde scria cu creionul chimic cam aşa:

Drgu Domnule Vistiernice,
Mria Mneatale,
Iac-t aicişea din partea Domniei Miele o
bucc din oarece hrtioar pierdut de
mtlu. Vai-vai-vai de aşa o neglijen n
vremile noastre, cnd e bine mai degrab s
nghii o scrisorni ca aiasta dect s-o
laşi la ndemnrile Orişicui! Io acum-aşa
am stat şi iear mai stau şi m cuget: adic
ce s fac io cu restul scrisorii? S-l art
mpratului Brnz, sau mai bine s-l dau
napoi rnoilor care s-au spetit ca
proştii p degeaba tt vara? Io nu prea
ştiu io singur ce s cred. Da dac s-o
ntmpla s m roage careva ca s ajung
anume Sftetnic Principal al mpratului,
atunci, da, aşi avea io destul nlepciune
s nu art nc hrtia şi altora... Aştept
dar s m invii mneatali aşe, pi la Palat,
c cu multe i pot hi de ajutor. Ştii, nici
o tain nu rmne mult vreme ascuns
Ştiinii miele, orict de adnc ar fi
ngropat, rupt n bucele sau chiar ars,
aşa c binevoieşte stimate Domnule
Vistiernice şi ine cont!
Urma semntura: Al dumneatale, mpratul G.
al Şorecimii din ara Brnzei

Vistiernicul, care se ştia cu multe muşte pe
cciul, se fremt ce se fremt, dar pe
sear trimise slujitorii s-l aduc pe
gunoier chiar la Palatul mprtesc, unde şi
el, Vistiernicul, locuia. Şi s-l pofteasc
cu glas mieros, anume cu pofteli şi temeneli
şi alte asemenea atenii, pe noul Sfetnic
Principal G. Iar pe Sfetnicul Principal de
dinainte, care nu ştia attea secrete nici
ct s locuiasc la Palat, l aruncar
frumuşel n nchisoare, ca s lase mai
degrab liber biroul cel sfetnicesc, cu
canapele molcue...

mpratul Gunoaielor sosi la palat cu
trsura visterniceasc. Se mbrcase şi el
cu ce avea el mai bun: cu un anteriu aproape
nou, salvat dintr-o grmad de boarfe
mucegite. Pe deasupra o giubea pn la
clcie, lung att ct s-l apere naibii
iarna de frig, fcut toat din ochiuri mari
de srm, c acum era var ntomnat. Mai pe
dedesupt purta cmaş de mtase roşie n
carouri, de aia de cowboy, scoas de la
gunoi aproape fr de pat. Doar cteva
picaturi de vin de Porto, cu care mpratul
G chiar voia s se laude cunosctorilor de
vin şi chiar s-i lase s miroase mcar şi
ei aroma rmas pe mnec. Purta pantofiori
de step glbiori, sclciai numai pe
dinuntru (de fceau tare ru la batturile
mpratului!), pe cap un işlic, pe deasupra
cu un joben verde cu boruri din mrgele
galbene, provenit de la un circ care dduse
faliment şi ajunsese la gunoi cu tot cu
director. Şi aşa de frumoase erau hainele şi
preau att de domneşti, nct mpratului
i venea s o strng n brae, delicat, pe
fiecare, şi s-i spun fiecreia n
parte dumneata...

Dup ce-l msur mai nti ce-l mai msur
din priviri pe mosafir, Vistiernicul se
gndi c tare i-ar fi plcut s-l dea afar
n brnci pe nepoftit, başca cu o lovitur
zdravn de picior dat cu sete exact n
josul spinrii, dar se mulumi s zmbeasc
ploconit şi-l rug pe mpratul G, acum şi
Sfetnic P, s mbrace orice i-ar fi pe plac
din garderoba sa de vel Vistiernic. Erau
acolo, n dulapuri peste dulapuri, paltoane
din puf de lebd neagr, vopsite n alb
imasculat ca de lebd alburie, mblnite cu
spinri de sobol, cu nsturei fcui din
galbeni de aur, zimai manual (din cei care
li se cam cuveneau rnoilor!), cmeşoaie
de noapte din zale de oel, dublate la piele
cu brocart greu, uns cu alifie ca s nu
nroşeasc cumva pielea, maieu
 
                        Data înregistrãrii textului: 12.04.2005
                        Numãr accesãri / comentarii: 935 / 1
 
Texte recente
Nr Autor Domeniu Data text Titlu text A/C
1 Aurel Conțu POEZIE 24.05.2018 Amin, strigase Isus (triplu-acrostih) 4/0
2 Mariami DIVERSE 23.05.2018 Pasãrea 5/0
3 Mariami DIVERSE 23.05.2018 Cum stau lucrurile 4/0
4 Mariami DIVERSE 23.05.2018 Privind cãrţile 6/0
5 Aurel Conțu POEZIE 23.05.2018 Evidând 4/0
6 cotangenta POEZIE 22.05.2018 din greşealã în greşealã spre victoria final 6/0
7 Mariami POEZIE 22.05.2018 Viaţa împleteşte secunde subţiri 5/0
8 Aurel Conțu POEZIE 22.05.2018 Obsesiv 1/0
9 Mariami POEZIE 21.05.2018 Sufletul meu 4/0
10 cotangenta POEZIE 21.05.2018 îmbãtrânim dinspre centru spre periferie 6/0
11 Aurel Conțu POEZIE 20.05.2018 Zefir 4/0
12 Mariami POEZIE 19.05.2018 Cãutaeea ta va mişca lumea 8/0
13 ladyinblack POEZIE 18.05.2018 Scurt-metraj 3/0
14 elsis POEZIE 18.05.2018 Rãsãrit 5/0
15 Mariami POEZIE 17.05.2018 Patruzeci de zile 9/0
16 Mariami POEZIE 16.05.2018 Tu decizi 10/0
17 ladyinblack POEZIE 16.05.2018 N-ai simţit cum calcã sfera 4/0
18 nuculus POEZIE 16.05.2018 Cine la ars pe rug pe Giordano Bruno 6/0
19 ladyinblack POEZIE 16.05.2018 Nocturnã 11/0
20 ladyinblack POEZIE 15.05.2018 Taina unei copilãrii 5/0
[ HOME ]
Comentarii recente
Nr Autor text Titlu text Comentator Text comentariu
1 cotangenta mã doare la rãdãcina unui înger cotangenta Multumesc! Ma bucur ca a ajuns...
2 Aurel Conțu Mi-ar trebui Mariami Dureros de multe ori, avem cee...
3 cotangenta mã doare la rãdãcina unui înger romulus Un poem deosebit!...
4 elbi Întâi de mai cotangenta E inaltator sa stiu ca mai exi...
5 cotangenta lumea e o sumã de compromisuri elbi Adevãrat ai grãi...
6 romulus Vinovaţi romulus Mã doare faptul c&atild...
7 romulus Vinovaţi elbi Corect!...
8 cotangenta între atâtea variante de neant romulus Superb!...
9 elbi Fãrã de care... romulus Am citit cu multã pl&at...
10 elbi Primiţi-l pe Iisus! romulus Versuri ce surprind perfect re...
11 elbi Mã închin romulus Un poem deosebit! Felicit&atil...
12 Mariami Cântec Mariami Paştele sã-ţi...
13 Mariami Simplu Mariami Cititorul are dreptate, el ved...
14 Mariami A doua şansã Mariami Cei mai mulţi oameni nu s...
15 Tiolia chiar şi poezia-i de post în ziua de vineri cotangenta Toate gandurile sunt perfect d...
16 ladyinblack Noaptea îngerilor Tiolia Îngerii au fost în...
17 Mariami A doua şansã Tiolia Dar cu prima şansã...
18 cotangenta îmi donez fericirea de a cãuta fericirea Tiolia O donaţie cât sufle...
19 Daniel BG Scurt dialog Tiolia O descriere prozaicã a ...
20 Ciobanu Alexandru-Eu Dincolo de Sfârşit Tiolia Bine ai venit pe Noduri! O ...
[ HOME ]
[ Click aici pentru a vedea un autor / text la întâmplare! ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Editura InfoRapArt
EXPOZIŢIE DE CARTE
Paul SAN-PETRU, Poeme antisatanice, poezie
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN