Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Iubirea este singura datorie pe care o cunosc.» - [Albert Camus]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  15398261  
  Useri online:   2  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
 
[ POEZIE ] Rune

      tot urme
 
      voceagindului spune asa
      
      nu. numerele prime imagineagind le face asa:
      ele NU au alti divizori decit pe ele insele
      si pe 1.
      
      daca scriu 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19,
      
      pot sa spun pina unde? pot sa spun la
      infinit. asta stiu. stiu ca pot. doar
      trebuie sa fiu atent la pas. pasul are
      forma. daca ii dau forma, imi e usor sa
      controlez. pentru ca daca vezi forme e usor
      sa te descurci. cuvintul care il spune
      mintea e teorema formala. teorema substantei
      ca suprafata
      
      nu. ele continua la nesfirsit.
      
      eu am scris ceva in care stiu ce am scris.
      tasta a scris ceva care vocea spune asa:
      iata, acestea sunt numere prime. acesta este
      sirul numerelor prime. . . . . . . punct
      
      numerele prime. in afara de semnul tastei
      care face 2, toate numerele prime sunt
      impare. toate in afara de 2. dar numerele
      prime impare, in afara de numarul prim 2,
      simt ca vad ca pot avea 2 substante de
      suprafata. numerele prime impare sunt de 2
      doua doi II ** feluri: cele care sunt egale
      cu UN multiplu de 4 MINUS UNU. le pot spune.
      iata: 3, 7, 11, 19 si mai departe SI cele
      care sunt egale cu un multiplu de 4 PLUS
      UNU. zic 5 13 17
      
      numerele prime de forma minus 1 sunt mai
      multe decit numarul de numere prime de forma
      plus 1? da. vad asta. da. dar simt ca doar
      in aparenta. ele par sa fie mai multe. in
      lista primelor sapte numere prime, numere
      prime de forma minus 1 sunt mai multe. sunt
      4. si numai 3 de forma plus unu. cit de
      adevarat este? omulgherman ma urmareste.
      stiu asta. dar nici unde calc in curte nu am
      avut loc sa scriu sirul meu. pe jos. s-a
      terminat caramida. caramida lasa urme rosii.
      s-au terminat inainte si creioanele. nu. in
      camera cu mese pentru mincat nu mai scriu.
      eu nu pictez. dar peretele e despartit de
      fereasta 4 si de fereasta 5. numar mereu de
      la coltul cu gaura pentru fir. daca unesc
      peretii tot nu am loc. dar nu se pot uni.
      daca si omul nicoara ma ajuta. sau toti.
      peretii sunt fixati. de ce nu ii pot uni?
      dar omul gherman stiu ca pindeste de la
      locul lui. el asta asteapta. el injectia o
      face sa doara. eu nu. la mine ei stau
      cuminti. doar serul sa-l dozezi bine. sunt
      mai multe numere prime de forma minus 1.
      vreau sa stiu daca am dreptate. pina unde
      pot merge aceste numere prime? sirul lor?
      cite pot fi de forma minus 1. pentru ca stiu
      ca undeva nu se mai respecta pasul. simt ca
      nu e adevarat. teoria numerelor. cind
      numerele prime devin incomensurabil de mari,
      numerele de forma multiplu de patru PLUS 1
      se arata a fi mai puternice si mai multe.
      cum sa fac? in asa fel incit sa nu
      suprasolicit ridicarea la putere. asta ca sa
      negociez cu formele-imagini. simt ca acel
      numar e fara sfirsit. este asa. iata: 10 la
      puterea 10 la puterea 10 la puterea 46.
      puterea ar avea 46 de semne-cifra-
      forma/spatiu 0. cit inseamna un numar cu
      atit de mult zero. exista un singur numar
      care nu se comporta aidoma modelului? sau
      toate numerele se comporta aidoma? daca aflu
      acel numar. daca distanta pe care eu pot
      inscrie valoarea acelui numar ridicat la
      putere o pot masura, pot sa fac o estimare
      de cite curti as avea nevoie. daca termin
      curtile, folosesc pamintul. ocolesc copacii.
      dar pina la limita lor. va trebui sa
      folosesc tot spatiul care mi se ofera.
      pamintul. pe el las urme cu pasul. pe el las
      urme cu creanga omuluitudor. caramida nu
      scrie rosu pe pamint. printre iarba? iarba e
      asa deasa. pamint. dar pe el este iarba.
      daca numar iarba si zic asa, iata: fiecare
      fir de iarba e un zero. cartezian. ca o
      dreapta imparteala. acolo scrie nu rupeti
      florile. sunt 3 pasi. peste 3 pasi scrie nu
      calcati iarba. nu am vrut sa calc iarba. am
      vrut sa stiu citi pasi sunt intre nu rupeti
      florile si nu calcati iarba. dar iarba
      creste. din saminta un alt fir de iarba si-
      ar cere dreptul la un numar zero al meu. de
      unde stiu eu care fir de iarba are numar
      zero si care nu are inca? si daca intre
      firele de iarba care deja imi poarta un zero
      se ivesc altele? cum pot sa vad care sunt
      cele noi? ele dupa ce se nasc nu striga sa
      le dau si lor un numar zero. nu. iraba nu
      trebuie calcata. daca nu trebuie calcata nu
      trebuie nici facuta sa tina cite un numar
      zero. iarba e doar iarba. si mai cred ca ea
      stie ca e iarba si atit. ea e mai fericita.
      ea stie. deci nu e o solutie. daca pot sa
      aflu cite curti am nevoie si totusi nu am
      atitea curti? si mai stiu ca iarba nu am
      voie sa o
      
      si nici peretii. omulgherman stiu ca
      pindeste. nu. de unde sa iau loc. spatiu. e
      un singur loc. e acolo de unde aud vocea.
      dar acolo e vocea. si imaginile. daca le
      scot pot face loc?
      
      schimbarile se pot supune unor reguli?
      
      daca aflu ca exista macar un singur numar
      care se comporta altfel decit restul,
      inseamna ca sunt om. ca om fiind, pot sa ma
      difer de ceilalti cuvint om. si ca nimeni nu
      spune pentru ca esti diferit nu esti om. dar
      eu deformez. omul om nu deformeaza. eu sunt
      lentila. eu doar ciob. aschie. macar lumina
      din padurea pilulei femeii om marcu sa nu-mi
      fie luata. dace eu ciobul, o am, am rostul.
      chiar si asa, rostul de a da deformat,
      rostul de a primi strimb. cuvintul azi.
      cuvintul azi stie ca amfostsint sistem
      lenticular. dar pilula femeii om marcu a
      facut sa uit si sa am iar indoiala. ca dupa
      care sa nu mai am indoiala. si sa vad ca ma
      plimb prin padure de crini pina sub nori,
      acolo am vazut pasarea care inmugurea. din
      ea o alta pasare iesea ca din ea o alta sa
      iasa ca sa iasa din ea, inmugurinda, o alta.
      acolo am pus mina pe toate carnurile acelea
      moi. acel spasm. era ritmic. am atins acea
      carne si am atins locul unde coastele mele
      refuza sa se uneasca. din cintecul gindului
      meu am auzit acelasi ritm. osul acesta cu
      numele lui. clavicula. sub el, nu departe,
      in jos, simt la fel ritmul ca in locul unde
      coastele mele refuza sa se uneasca. si mai e
      un loc. parietal. sub pielea fina. tegument.
      derma. sub, aceeasi pilpiire. nu, nu e
      lucirea de luminare de seu. nu peretii
      cenusii. dar am notat. o sa las ochii mei sa
      imi arate iar. si iar. am mii de ochi.
      scriptorium. acolo e ceva ce trebuie sa
      stiu. dar stiu ca e din alt patrat.
      
      aceeasi pilpiire, aceeasi neliniste ritmica.
      aproape ca o pot cinta precum face
      imagineagind. upp-up. upp-up. upp-up. upp-
      up. timpla. la fel. imi cuprind gitul si
      simt auzul imaginiigind. upp-up.upp-up. in
      carnea moale cu care degetul se termina simt
      acea bataie ritmica. el, corpul meumine, se
      bucura sa faca loc atitor locuri in care,
      doar sa vreau, si pot vedeauzi glasul de
      cintec al
      
      si linistit aflu ca e acelasi si acelasi
      ritm. care al meu fericit si identic pina la
      contopire se unea cu al lor ritm, ritmul
      carnurilor care pulsau. ele coborau ca din
      nestiute de mine candelabre. nu aveau
      singele decit pe dinauntru. tot in padurea
      aceea a pilulei femeii om marcu. padurea cu
      semnificatul cuvintului notiune crin. cu
      atribut: pina sub cuvintul semnificat nori.
      tot in padurea aceea, luindu-mi privirea din
      pasarea-mugur aflam picaturile care in sus
      isi croiau drumul, si care, in ocolirea
      subtila ce mi-o aduceau, lumina lasau.
      
      daca aflu acel numar
      
      isi croiau drum in sus. cu mult mai sus. dar
      lor nu le puteam da de cap cu privirea, asta
      o puteam doar pina unde criniicopac isi
      gaseau oboseala urcarii. ele, picaturile cu
      urma drumului lumina, ma ocoleau. nu, nu
      vreau sa stiu umezeala ta, daca te-as atinge
      tu ai mai lasa lumina in josul urcarii tale?
      si nu mai am nici miini ca sa o fac. chiar
      de as vrea. si stiu speriat ca nu am nici
      talpa sa simt covorul pamintului. dar ochii
      mei mii vin si spun: aici nu nu rupeti
      florile. si nici nu calcati iarba. dar nici
      n-as avea cu ce calca iarba, pentru ca talpa
      mea nu poate atinge sa simta in nefiinta ei
      covorul pamintului. dar cum merg? e ca o
      cadere. sau nu. e ca nimic. o nonstare. cum
      poti sa simti o nonstare? in care singura
      stare care o simti e ca nu simti dar doar
      iti spui cum ar fi fost sa simti acele
      carnuriinimicandelabre ce-si suie care
      singe, care umezeala, si care-si cinta ale
      lor-tale cinturi upp-up. upp-up. doar ma
      minteam. nu le-atingeam. acum voceaimagine-
      mi spune ca vad cum stiu ca stiam ca visez.
      femeia om marcu e vrajitoare. magia ei e
      adunata in acea pilula. dar nu mereu. acea
      pilula cu ochii deschisi ma face a vedea ce
      as putea sa vad, visind, ca vad. e
      vrajitoare. magia ei fura vieti. cevacineva
      oare va intelege? dar poate nu voi avea timp
      sa-i spun, abia daca mi-ar ajunge patratele
      sa-i spun sa-i spun sa-i spun ce? hirtia mea
      stiu ca poarta ceea ce mi-am promis sa nu
      uit, dar e intunecata de la urmele mergerii
      mele, nu, nici macar ea nu ma mai poate
      ajuta, e plina de urme si doar hotarisem sa
      fiu atent sa nu imi fac osindirea de a ma
      face sa-mi pierd si ultimul semn al urmelor
      mele oricit de marunte si de nepret pentru
      ei, atit de calde si sigure mie si-mi spune
      iar vocea aici intre timple, ce daca, ce
      daca si tu ai gresit, cind totul de umpli,
      nu afli sfirsit perete de-ai fi, nu tu, ci
      altii ci altii te-ar umple
      
      
      
      in camera mica se-ascunde mereu omulcatinca.
      in camera mica intra uneori omulviorel. in
      camera mica. in camera mica sunt doar 124 de
      placi de faianta. ei mereu vor umple. nu mai
      sunt spatii. nu mai sunt curti. iar iarba
      
      acolo pielea omuluicatinca atinge pielea
      omuluiviorel care spune ceva ca
      tinguireajale a numelui om lazar. in camera
      mica. 124 de placi de faianta. eu vad. si
      stiu ca aud cum pielea omcatinca miroase la
      fel lafellafel cum pielea omviorel a mincare
      miroase. sau poate doar vestmintul pe care e
      ecusonul miroase. la fel ca in camera cu
      mese pentru mincare. dar vesmintelehaina ei
      doi se ajuta si le lasa sa cada. stiu cum
      aud cind ea spune staiairabdare.
      staiairabdare il face pe omviorel sa faca la
      fel precum numele om lazar. ca plins. dar nu
      plins ca ea nu ride cind cineva plinge. dar
      ea doar la plinsul omului viorel ride. el
      are piele colorata, intunecata, care tot a
      mincare miroase si intre ei si perete loc nu
      e. pielea ei e ca aburul. apoi nu mereu e
      lumina. ramine doar soaptaplins a
      omuluiviorel si risul subtire al omului
      catinca. dar nu mereu nici asta, ca risul ei
      de multe ori se face ca tipatul. tipat si
      nu. si iar tipat si nu. e ca un tipat spus
      in soapta. ca vorbele lor, dar ca soaptele
      mele cind fug de ceva, cind abia de mai pot
      respira. ea atinge cu palmele faianta, dar
      nu priveste faianta. se uita doar, dar nu
      vede. da capul pe spate si parca vrea sa
      fuga de omul viorel. care isi lasa costele
      goale de haine sa-i atinga ei spatele. ea
      lipeste miinile de faianta. peretele nu
      poate cadea. el e fix. am vazut asta. dar e
      il impinge. sau tine. e rece faianta. daca
      nu ar fi pielea, nu ai putea spune: acolo e
      el, acolo e ea. ar fi totuna. dar pielea ii
      face sa para separati chiar si cind nu sunt.
      ea. fata ei poate se oglindeste in faianta?
      am cautat mult sa vad ce ar putea ea sa
      priveasca si nu. dind capul pe spate, cu
      ochii inchisi, cu palmele pe faianta, nici
      eu nu am vazut nimic. pentru ca nu e nimic
      scris acolo. si iar tipat si nu. cind isi
      ridica de jos haina, fiecare o face
      insingurat. si vad la omul catinca pe chip
      multe ginduri. la om viorel e doar zimbet si
      graba. el iese si fata se lumineaza de la
      flacara. dupa el ramine mirosul de la fumat.
      acolo e forma pe care nu scrie nici de flori
      nici de iarba. pe care scrie fumatul
      interzis. sunt cite 4 forme la fiecare hol.
      si la fiecare etaj. jos, unde se intra, mai
      e forma care arata semnelecuvint P2 Cours
      Magistraux Informatique Medicale Cours
      Reseau avril 2005 Cours Securite Globale mai
      2005 la commission medicale de la FFME.
      imaginea arata omul femeie intre oameni.
      imaginea ride. ea are dintii albi. in mina
      tine cartea cu cruce. dar nu e preot. in
      spatele lor se vede ca si cum ar fi in
      spatele meu. semnul cifrelor 2005 nu-i
      gasesc locul intre semnele cuvintelor. e un
      numar orb, de ce are loc acolo? un numar.
      alte numere. numerele mele. numarul meu
      
      daca scriu 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19,
      
      daca as sti ca pot afla cum si unde sa-mi
      scriu numarul
      
      sub el imagineagind o aud cum imi spune:
      anexa 2 e si nu e. si atunci nici ciobul nu
      ar avea nume vechi. el ar vedea prin el
      poate pentru prima data ca a primi deformat
      si a oferi eronat nu e gresit. si ar fi
      fericit.
 
                        Data înregistrãrii textului: 16.12.2005
                        Numãr accesãri / comentarii: 747 / 0
 
Texte recente
Nr Autor Domeniu Data text Titlu text A/C
1 Mariami DIVERSE 23.05.2018 Pasãrea 2/0
2 Mariami DIVERSE 23.05.2018 Cum stau lucrurile 2/0
3 Mariami DIVERSE 23.05.2018 Privind cãrţile 4/0
4 Aurel Conțu POEZIE 23.05.2018 Evidând 0/0
5 cotangenta POEZIE 22.05.2018 din greşealã în greşealã spre victoria final 5/0
6 Mariami POEZIE 22.05.2018 Viaţa împleteşte secunde subţiri 3/0
7 Aurel Conțu POEZIE 22.05.2018 Obsesiv 1/0
8 Mariami POEZIE 21.05.2018 Sufletul meu 3/0
9 cotangenta POEZIE 21.05.2018 îmbãtrânim dinspre centru spre periferie 6/0
10 Aurel Conțu POEZIE 20.05.2018 Zefir 4/0
11 Mariami POEZIE 19.05.2018 Cãutaeea ta va mişca lumea 6/0
12 ladyinblack POEZIE 18.05.2018 Scurt-metraj 2/0
13 elsis POEZIE 18.05.2018 Rãsãrit 3/0
14 Mariami POEZIE 17.05.2018 Patruzeci de zile 7/0
15 Mariami POEZIE 16.05.2018 Tu decizi 9/0
16 ladyinblack POEZIE 16.05.2018 N-ai simţit cum calcã sfera 4/0
17 nuculus POEZIE 16.05.2018 Cine la ars pe rug pe Giordano Bruno 4/0
18 ladyinblack POEZIE 16.05.2018 Nocturnã 10/0
19 ladyinblack POEZIE 15.05.2018 Taina unei copilãrii 4/0
20 Mariami POEZIE 15.05.2018 Îşi plâng eroii noştri neamul 10/0
[ HOME ]
Comentarii recente
Nr Autor text Titlu text Comentator Text comentariu
1 cotangenta mã doare la rãdãcina unui înger cotangenta Multumesc! Ma bucur ca a ajuns...
2 Aurel Conțu Mi-ar trebui Mariami Dureros de multe ori, avem cee...
3 cotangenta mã doare la rãdãcina unui înger romulus Un poem deosebit!...
4 elbi Întâi de mai cotangenta E inaltator sa stiu ca mai exi...
5 cotangenta lumea e o sumã de compromisuri elbi Adevãrat ai grãi...
6 romulus Vinovaţi romulus Mã doare faptul c&atild...
7 romulus Vinovaţi elbi Corect!...
8 cotangenta între atâtea variante de neant romulus Superb!...
9 elbi Fãrã de care... romulus Am citit cu multã pl&at...
10 elbi Primiţi-l pe Iisus! romulus Versuri ce surprind perfect re...
11 elbi Mã închin romulus Un poem deosebit! Felicit&atil...
12 Mariami Cântec Mariami Paştele sã-ţi...
13 Mariami Simplu Mariami Cititorul are dreptate, el ved...
14 Mariami A doua şansã Mariami Cei mai mulţi oameni nu s...
15 Tiolia chiar şi poezia-i de post în ziua de vineri cotangenta Toate gandurile sunt perfect d...
16 ladyinblack Noaptea îngerilor Tiolia Îngerii au fost în...
17 Mariami A doua şansã Tiolia Dar cu prima şansã...
18 cotangenta îmi donez fericirea de a cãuta fericirea Tiolia O donaţie cât sufle...
19 Daniel BG Scurt dialog Tiolia O descriere prozaicã a ...
20 Ciobanu Alexandru-Eu Dincolo de Sfârşit Tiolia Bine ai venit pe Noduri! O ...
[ HOME ]
[ Click aici pentru a vedea un autor / text la întâmplare! ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Editura InfoRapArt
EXPOZIŢIE DE CARTE
Petre RAU, Ultima noapte cu Bernoulli, Ed. Noua, Bucuresti, 2010
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN